Fost agent KGB: Putin nu că e în stare să înceapă un război mondial

„Putin nu a lucrat niciodată în spionaj. În ciuda mitului, în servicii lucrau nu doar agenţi gen James Bond, care erau foarte puţini. Cea mai mare parte a personalului Primei Direcţii Principale a KGB erau persoane cu abilităţi analitice medii şi caracteristici  psihologice adecvate. Cuvântul cheie deci este „mediu”. Faptul că Putin nu a fost trimis să lucreze la serviciul de informaţii al KGB, ci la secţia din Leningrad înseamnă că, în comparaţie cu colegii săi, capacităţile sale erau chiar sub medie”, a declarat Şveţ, într-un interviu pentru Gordon.ua.

 „Putin se ocupa cu nimicuri: examina anonimele studenţilor despre profesori, calomniile între profesori sau la adresa rectorului şi aşa mai departe. Faptul că pe Putin, după Institutul Andropov, l-au trimis înapoi la Leningrad – este un diagnostic clar”, – a declarat fostul spion sovietic.

Mai târziu, în calitate de director al Casei de Prietenie URSS-RDG, Putin, de asemenea, era departe de spionaj. „Sarcina lui era să asigure pentru camarazii seniori de la Moscova mâncare, băutura, să facă cumpărături în magazinele locale, după care, corpurile amorţite de băutură ale colegilor să le bage în avion şi să le trimită înapoi la Moscova. Aceasta era toată munca de informaţii a lui Putin în Germania de Est” – spune Şveţ.

În plus, afirmă Şveţ, în cadrul KGB, Vladimir Putin avea tot felul de porecle care spun multe despre statutul lui în organizaţie – a fost numit Chiştoc, Molie Palida, iar ultima – Botox.

„Marii generalii ruşi care au luptat în Crimeea cu Imperiul Otoman, au primit de la împărăteasa Ecaterina nume compuse frumoase: Suvorov-Rîmnikski, Rumeanţev-Zadunaiski, Potiomkin-Tavriceski, însă Putin, pentru operaţiunea sa de anul trecut din Crimeea a primit un elocvent prefix Hu**o” – afirmă Şveţ.

„Am vorbit cu oamenii care îl ştiau pe Putin cu mult înainte de a ajunge preşedinte. Toţi au remarcat faptul că, în afara de abilităţile intelectuale destul de mediocre, el este extrem de complexat. Putin era literalmente ucis de faptul ca avea statură mică, complexul său de inferioritate era întipărit în întregime pe figura şi faţa lui. O astfel de persoană nu putea fi trimisă în misiuni de spionaj în străinătate, pentru că pe faţa lui era scris: „Recrutează-mă!” El s-a înscris în KGB şi la judo, pentru a compensa cumva complexul de inferioritate. Nu ştiu ce a reuşit în sport, dar în KGB sigur nu s-a realizat”, – a spus Şveţ.

Expertul a adăugat că complexele de inferioritate ale lui Putin au fost date în vileag de incidentul cu scaunul de la negocierile maraton de la Minsk.

„La începutul negocierilor, Merkel, Hollande, Poroşenko şi Putin intră în sală. Lukaşenko îi conduce pe toţi la locurile lor. Dintr-o dată, Putin se repede de preşedintele Belarus şi aproape că-i smulge din mână scaunul. Are loc o confuzie. Ştii de ce? Deoarece înălţimea scaunului este cel mai important factor al politicii externe actuale a Federaţiei Ruse. Scaunul preşedintelui ar trebui să fie înalt, ca Putin să nu arate pitic. În acelaşi timp, el nu trebuie să fie nici prea mare, pentru ca altfel îi vor atârna picioarele în aer. Pregătirea scaunului pentru Putin este cea mai importantă sarcină înainte de fiecare dintre apariţiile sale publice, scaunul sau este pregătit din timp. Şi iată că, nu se ştie de ce, Lukaşenko oferă altcuiva scaunul „râvnit” de Putin. Negocierile erau să eşueze din această cauză”-.. a dezvăluit Şveţ.

Întrebat care e posibilitatea ca Putin să apese „butonul nuclear”, Şveţ a răspuns: „zero”. Iuri Şveţ s-a ocupat de problematica militaro-strategică în timpul apogeului „Războiului Rece” dintre SUA şi URSS, când pericolul războiului nuclear a fost foarte mare.
 
„Când vine vorba despre un război nuclear, se pune problema cine primul atacă. Prima lovitură trebuie să distrugă o cantitate maximă de rachete a inamicului, iar când vor începe să zboare rachetele rămase ale inamicului, acestea urmează să fie doborâte cu mijloacele de apărare. URSS-ul niciodată nu a deţinut potenţialul primului atac, iar Rusia cu atât mai puţin. Rachetele nucleare ruse pot să distrugă New-York-ul, San-Francisco şi alte oraşe mari, dar nu sunt în stare să distrugă rachetele americane din instalaţiile subterane. În schimb, vor obţine un răspuns garantat care va spulbera întreaga Rusie. Instalaţiile sovietice, datând din anii 60 ai secolului trecut, au o precizie foarte proastă”.
 
Dar pe lângă problema tehnică există şi una psihologică. „Chiar credeţi că un om care în fiecare an dispare din spaţiul public pentru 7-10 zile ca să-şi facă facelifting şi să-şi injecteze botox este în stare să înceapă un război nuclear? De frică, botoxul se va topi şi se va scurge”, exclamă Iuri Şveţ.
 
„Însă acum, soarta Rusiei depinde în mare măsură de preşedintele SUA. Acesta ar putea să semneze doar două documente pentru a aduce Rusia în stare de pre-infarct fără niciun fel de lovituri nucleare. În primul rând, este vorba despre ridicarea restricţiilor privind exportul de ţiţei din SUA. Dacă Obama va semna acest document, pentru care exportatorii americani duc un lobby intern, preţul la petrol se va prăbuşi. Al doilea document se referă la exportul de gaze lichefiate. Dacă Obama va ridica restricţiile la exportul de gaze - se presupune că acesta va ajunge în Europa peste 7-8 săptămâni - preţul la gaze se va prăbuşi”.

Iuri Şveţ este unul dintre martorii-cheie în cadrul audierii publice de la Londra în cazul asasinării fostului ofiţer FSB Aleksandr Litvinenko. Şveţ l-a ajutat pe Litvinenko să adune şi analizeze dosarul privind Viktor Ivanov – aliatul lui Vladimir Putin din FSB, şeful Direcţiei Droguri. Dosarul compila informaţii despre conexiunile lui Putin şi Ivanov cu membrii crimei organizate din Tambov, care în anii 1990 au fost angajaţi în traficul de droguri şi spălare de bani cu unul dintre cele mai mari cartelurile de droguri columbiene.