Fără adoptarea euro, România riscă expulzarea din UE

Românii vor avea în portofele euro în loc de lei cel mai devreme peste nouă ani, dar asta numai dacă România va avea o creştere economică importantă în fiecare an. 

Dacă România şi-ar păstra ritmul de creştere economică din perioada 2000-2015, atunci ar ajunge din urmă media zonei euro abia peste 27 de ani! Dacă ţara îşi propune să atingă măcar 75% din media zonei euro va avea nevoie de 13 ani, potrivit datelor Băncii Naţionale.

O eventuală reducere a timpului de aşteptare e posibilă cu o singură condiţie: să existe o creştere economică mare şi constantă.

Cea mai importantă piedică în calea trecerii la moneda euro este prăpastia dintre dezvoltarea diferitelor regiuni ale ţării. Mugur Isărescu, guvernatorul BNR spune : ”în zona Bucureşti Ilfov, nivelul de trai, PIB ul pe locuitor, venitul pe locuitor a devenit superior mediei Uniunii Europene. Este chiar peste media zonei Berlin. În schimb, regiuni ample din Sudul şi Estul ţării sunt printre cele mai sărace din Europa”.

Pentru a putea adopta moneda euro, România trebuie să aibă o preţuri stabile, un deficit bugetar mai mic de 3% din PIB, un curs stabil şi o rată bună a dobânzilor pe termen lung. Comisia Europeană a avertizat că în urma majorărilor salariale decise de Guvern, deficitul bugetar va depăşi 3 procente din Produsul Intern Brut.

Toate aceste criterii sunt cuprinse în ceea ce se numește tratatul de la Maastricht. În pofida faptului că România respectă criteriile acestea, ţara nu este pregătită pentru trecerea la moneda unică, principala problemă fiind productivitatea economică foarte scăzută. Adoptarea monedei unice în absența competititivității economice este riscantă, Grecia fiind exemplul clasic privind riscurile adoptării euro pentru o economie necompetitivă. Tocmai de aceea, țări cu economii mai performante decât cea a României, precum Polonia, au amânat semnificativ momentul adoptării monedei unice