Exercițiile militare ordonate de Putin îngrijorează NATO: Vin rușii, dar dacă uită să mai plece?

Manevrele care simulează respingerea unui atac al unor forțe „extremiste” străine asupra Belarusului urmează să aibă loc la mijlocul lunii septembrie, dar reprezentanții Ministerului Apărări de la Moscova susțin că acestea nu vizează pe nimeni în particular, relateaza Money.ro. 

Statele baltice și Polonia se arată îngrijorate de amploarea exercițiilor militare programate de Rusia și Belarus în regiune pentru perioada 14-20 septembrie.

Există temeri ca trupele rusești vor rămâne în Belarus, după exercițiile militare, iar de aici vor putea oricând să încerce un atac surpriză asupra țărilor baltice.

Alexander Fomin, adjunctul ministrului Apărării, neagă, însă această variantă catalogând-o drept „un mit occidental despre așa-zisa agresiune a Rusiei”.

„S-au vehiculat tot felul de scenarii improbabile. Unii au ajuns sa spună că exercitiul Zapad 2017 reprezintă o platformă pentru invazia Lituaniei, Poloniei și Ucrainei”, a menționat Fomin.

Oficialii de la Moscova susțin că vor deplasa în zona doar 5.500 de soldați, alături de cei 7.200 din Belarus, 70 de avioane, 250 de tancuri, 200 de sisteme de artilerie și 10 nave de luptă.

În același timp, ministrul Apărării din Estonia, Juri Luik, susține că manevrele Rusiei ar putea implica până la 100.000 de soldați, afirmație susținută și de îngrijorarea manifestată de polonezi, care pun și ei la indoială numarul oficial al militarilor ruși implicați.

Kremlinul a anunțat că va permite observatorilor militari externi să ia parte la exerciții, dar chestiunea este privită și ea cu suspiciune de reprezentanții NATO.

Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a menționat că va trimite doi observatori la exercitiul Zapad, dar a comentat și faptul că accesul garantat de Belarus nu asigură cu adevarat o transparență necesară în astfel de cazuri și a adăugat că NATO va căuta și alte soluții pentru a monitoriza activitatea din zonă în timpul exercițiilor militare.

NATO are deja relocate trupe multinaționale în fostele tari sovietice incluse în blocul euro-atlantic, ca și în Polonia, iar Moscova a catalogat acest lucru ca o tulburare a echilibrului militar în zona.

Astfel, varianta unei poziționari a trupelor ruse în Belarus nu este cu totul exclusă, dar aici totul depinde de președintele Alexander Lukașenko, acesta folosindu-se de avantajele economice oferite de relatia stransa cu Moscova, dar refuzând, până în prezent, să recunoască Crimeea drept teritoriu rusesc.

Alexander Golts, un analist militar independent din Moscova, susține că Lukașenko nu are de gând să intre într-un joc politic periculos care să îl puna între Moscova și NATO.

„Posibilitatea instalării permanente de trupe rusești în Belarus este improbabilă”, a comentat acesta, iar opinia sa este susținută și de Alexader Klaskovsky, un analist politic din Minsk.

„Lukașenko este în căutarea unui echilibru în care vrea să își arate loialitatea față de Kremlin fără a-și strica relațiile cu Occidentul”, crede acesta.
La mijlocul acestei săptămâni, Oleg Belokonev, șeful Statului Major din Belarus, a ținut să dea asigurări ca trupele ruse vor parăsi țara la sfârșitul lunii septembrie.