Estonia se simte ameninţată nuclear de Rusia

Într-un interviu pentru The Telegraph, seful celui mai mic dintre cele trei state baltice consideră foarte real riscul ca ţara sa să devina epicentrul următoarei crize mondiale.

În cazul în care Kremlinul ar invada statul cu 1,3 milioane de locuitori, aşa cum a dezmembrat Ucraina, consecinţele ar fi mult mai periculoase. Toomas Hendrik Ilves a menţionat că frontiera cu Rusia este ameninţată nuclear şi niciun militar NATO nu o apără.

„Am observat o intensificare dramatică în luptele” din estul Ucrainei, „am observat exerciţii de amploare la frontierele noastre, am remarcat un nivel sporit al retoricii ostile şi ameninţătoare, în care Estonia nu este nominalizată separat, dar facem parte dintr-un grup de ţări care sunt menţionate în mod ameninţător”, a enumerat preşedintele eston cauzele îngrijorării sale faţă de intenţiile Rusiei.

În pofida crizei din Ucraina şi agresivităţii lui Vladimir Putin, NATO nu a staţionat unităţi de luptă in mod permanent în vreunul dintre statele baltice, „actul fondator” pe care l-a semnat cu Rusia în 1997 interzicând staţionarea permanentă de trupe la est de Germania.
 
Alianţa Nord-Atlantică respectă această prevedere în pofida ameninţărilor şi provocărilor ruseşti. O singură companie americană de infanterie, de 150 de militari, este singurul contingent NATO prezent în Estonia, temporar.
 
Însă, în opinia lui Ilves, mediul de securitate din regiune s-a schimbat faţă de condiţiile din 1997 şi îndeamnă NATO să staţioneze permanent cel puţin o brigadă în statele baltice. „O sută cincizeci de militari nu este mult, aşa că noi credem că staţionarea unor trupe suplimentare este rezonabilă”, a subliniat el.

„Avem exerciţii, dincolo de frontieră, la care participă de la 40.000 până la 80.000 de militari. În pofida acestui lucru, noi suntem acuzaţi de escaladarea situaţiei - sau Statele Unite, pentru că sunt singurele care au trupe pe teren -, iar Rusia afirmă că va fi nevoită să adopte contramăsuri”, a denunţat Ilves.

La Summitul din Tara Galilor, liderii statelor NATO au promis celor mai vulnerabili aliaţi o serie de masuri de asigurare, inclusiv o forţă de reacţie ultrarapidă de 5.000 de militari, care să se mobilizeze în statele baltice în caz de urgenţă.

Ilves, însă, nu se simte asigurat. „Va ajunge aici în cât timp? O săptămână? Cinci zile?”, întreabă el. „Dacă te uiţi la exerciţiile vecinului nostru (Rusia), sunt instantanee. Sunt aici şi se termină în patru ore”, a apreciat el.

În eventualitatea unei invazii, Ilves crede că Rusia va încerca să izoleze statele baltice înainte ca forţa NATO de reacţie ultrarapidă să aibă şansa să sosească, motiv pentru care insistă asupra importanţei staţionării a cel puţin unei brigăzi, acum, prepoziţionării unor echipamente şi unor cartiere generale.

Europa şi America s-au unit, în contextul crizei din Ucraina, şi au impus sancţiuni care afectează economia rusă, însă, apreciază seful statului eston, este necesar ca ele să furnizeze Kievului armament defensiv, citând rachete antitanc de tip Javelin.

El crede că NATO va interveni să apere Estonia, altfel, „în momentul în care Alianţa eşuează în aplicarea apărării colective (...) s-a terminat”. O abandonare a Estoniei pe mâna Rusiei înseamnă, argumentează el, sfârşitul NATO, un lucru care nu se va întâmpla, deoarece „nicio ţară nu se va mai simţi sigură după aceea”