Editorialul integral publicat de Angelina Jolie în New York Times: cum poate fi învins cancerul de sân

Textul a făcut în 24 de ore înconjurul lumii, fiind preluat de toate ziarele internaţionale. El nu este doar o mărturisire personală foarte puternică, ci şi un mesaj care ar trebui să ajungă la femeile din lumea întreagă: lupta cu cancerul de sân poate fi câştigată!

În articolul intitulat „Opţiunea mea medicală” ("My Medical Choice"), actriţa de la Hollywood dezvăluie motivele pentru care a decis să aleagă această intervenţie chirurgicală în lupta împotriva cancerului.

Cancerul de sân ucide o femeie din 20

Cancerul mamar reprezintă cea mai frecventă formă de cancer în rândul femeile. Datele statistice ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că, la nivel global, această formă de cancer ucide o femeie din 20.

„Ereditatea, vârsta şi stilul de viaţă pe care o femeie îl are reprezintă principalii factori care duc la apariţia cancerului mamar”, a declarat pentru gândul dr. Dana Stănculeanu, medic onclolog de la Institutul Clinic Fundeni.

Cifrele mai arată că în Europa un nou caz de cancer la sân este diagnosticat la fiecare 2,5 minute. În România, 5% dintre femei suferă de această boală. Potrivit statisticilor, anul trecut la noi în ţară 6.000 de femei au fost diagnosticate cu această afecţiune.

Datele Institutului Naţional de Statistică arată că 90% dintre româncele diagnosticate cu cancer mamar au aflat despre boală într-o formă avansată, ceea ce scade dramatic şansele de supravieţuire.

„Cancerul este tratabil. Cu o singură condiţie: să fie depistat în faze incipiente. Din păcate, la noi în ţară, pacientele ajung la noi atunci când boala este extrem de evoluată. Un cancer într-un stadiu evoluat scade rata de supravieţuire. Spre deosebire de alte forme de cancer, cancerul mamar prezintă simptome destul de evidente: apariţia unor noduli la nivelul sânilor. Aceştia pot fi depistaţi prin autopalpare”, a mai spus dr. Stănculeanu.

Nodulul mamar – cel mai frecvent simptom

Medicii spun că această boală poate fi depistată în stadiu incipient printr-o simplă mamografie, analiză care nu este dureroasă, dar care poate crea un uşor disconfort în timpul testării.

Cel mai frecvent simptom al acestei boli este nodulul mamar nedureros. Cu toate acestea, nodulii mamari pot fi şi dureroşi. Dincolo de apariţia nodulilor la nivelul sânului sau a axilei, modificarea mărimii sau a formei sânului, dar şi modificarea culorii pielii sânului pot reprezenta semne ale cancerului de sân.

„Dincolo de mamografii, şi ecografiile mamare ajută la depistarea acestei boli. Femeile care au cazuri de cancer mamar în familie trebuie să se prezinte mai des la medic, spre deosebire de cele care nu au astfel de cazuri. În cazul în care există factorul ereditar, testarea pentru depistarea cancerului mamar trebuie să se facă la un an, sau la şase luni, în funcţie de recomandarea medicului ginecolog”, a mai spus medicul oncolog.

Medicii spun că această boală este rar întâlnită la femeile sub 35 de ani, incidenţa cancerului mamar creşte după vârsta de 40 de ani. Statisticile arată că cele mai multe cazuri de cancer mamar apar la femeile trecute de vârsta de peste 50 de ani.

Cancerul mamar este mai frecvent la femeile caucaziene, spre deosebire de cele de culoare, hispanice sau asiatice. Această boală afectează inclusiv bărbaţii, dar  99% dintre cazuri sunt întâlnite în rândul femeilor.

Mastectomia, soluţia radicală pentru evitarea cancerului mamar

Mastectomia, cunoscută şi sub numele de ablaţia preventivă a ambilor sâni, suferită recent şi de actriţa Angelina Jolie, reprezintă cea mai radicală metodă de prevenire a unui risc ridicat de cancer mamar, pentru acele femei (0,2% din total) care sunt purtătoare ale unor predispoziţii genetice pentru acest tip de cancer.

Riscul ridicat le priveşte în principal pe femeile purtătoare a două mutaţii cunoscute până în prezent, cea genei BRCA1, ca în cazul actriţei Angelina Jolie, şi cea a genei BCRA2: la vârsta de 70 de ani, riscul de a avea un cancer mamar este de 70% pentru prima grupă şi de 50% pentru cea de-a doua, în condiţiile în care doar o femeie din zece, care nu prezintă riscuri deosebite, dezvoltă un cancer mamar înainte de vârsta de 70 de ani, afirmă profesorul Dominique Stoppa-Lyonnet, directorul departamentului de Genetică oncologică din cadrul Institutului Curie din Paris, informează AFP.

Pe lângă riscul de cancer mamar, cele două mutaţii cresc totodată riscul de cancer ovarian înainte de vârsta de 70 de ani, acesta fiind de 40% pentru femeile purtătoare ale mutaţiei BRCA1 şi de 10-20% pentru cele purtătoare ale mutaţiei BCRA2.

Cele două tipuri de cancer apar mai devreme la femeile care prezintă aceste predispoziţii genetice, cu o vârstă medie de diagnosticare de 45 de ani pentru cancerul mamar, comparativ cu vârsta de 60 de ani în cazul populaţiei generale. Evoluţia acestor cancere este în general mai rapidă, iar rata de recidivă este mai ridicată.

Pentru aceste femei, medicii nu au altă opţiune, pentru moment, decât o supraveghere medicală intensivă pentru a depista şi a trata cancerul cât ai devreme posibil, sau extirparea sânilor sau a ovarelor în scop preventiv.

"Opţiunea unei extirpări preventive a sânilor reprezintă o decizie sfâşietoare pentru femei, inclusiv pentru Angelina Jolie, dar noi ştim că aceasta este o metodă esenţială pentru a salva vieţi", a declarat Delyth Morgan, coordonatoarea campaniilor britanice împotriva cancerului la sân.

Ce presupune intervenţia de dublă mastectomie

Dubla mastectomie constă în extirparea în totalitate a celor două glande mamare, adică a sânilor, a areolelor şi a mameloanelor, cu păstrarea pielii.

Această intervenţie chirurgicală nu reprezintă însă un panaceu: deşi operaţia este mai eficientă decât monitorizarea medicală, ea nu elimină complet riscul de cancer la sân, dar îl reduce totuşi considerabil, "cu peste 90%", potrivit Institutului Curie.

"Este o chirurgie grea, care nu este lipsită de riscuri. Decizia trebuie dublată de un sprijin constant în timp", notează medicul Stoppa-Lyonnet, potrivit căruia, în Franţa, doar 5% dintre femeile predispuse la cancer mamar aleg mastectomia. În Olanda, acest procent este de 30-40%.

Cele mai multe dintre franţuzoaicele vizate optează pentru o supraveghere medicală specială care constă în general în trei examene anuale - un examen RMN (imagistică prin rezonanţă magnetică), o mamografie şi o ecografie - începând cu vârsta de 30 de ani.

În schimb, ele optează în procent de 30-40% pentru o ablaţie preventivă de ovare, o intervenţie recomandată de autorităţile medicale din cauza dificultăţii de detectare a acestui tip de cancer într-un stadiu incipient.

Pentru a detecta genele defectuoase, un test genetic - care costă aproximativ 2.000 de euro şi este rambursabil în anumite ţări, precum Franţa - este propus femeilor care prezintă acest risc, adică acelor persoane cu un istoric familial sau personal marcat de cancer mamar sau ovarian.

Este vorba în special de femei ale căror rude apropiate (mame, mătuşi, surori) au fost diagnosticate cu cancer mamar sau cancer ovarian înainte de vârsta de 50 de ani.

"Mutaţia se transmite în 50% din cazuri, iar bărbaţii pot să o transmită chiar dacă la ei aceasta nu se manifestă", au explicat cercetătorii francezi.

Prezenţa acestei mutaţii nu echivalează obligatoriu cu declanşarea cancerului. "Poţi să fii purtător al acestei gene şi să nu faci niciodată cancer", spun ei. În ceea ce priveşte riscurile de dezvoltare a cancerului, "acestea depind şi de alţi factori, mai ales de cei de mediu".

Angelina Jolie nu este prima vedetă de la Hollywood care a recurs la mastectomie, în ultimii ani alte două actriţe celebre - Christina Applegate şi Kathy Bates - alegând aceeaşi metodă preventivă pentru a diminua riscul de cancer mamar.