Dacomania: O poveste despre identitate, exagerări periculoase și falsificarea istoriei
În ultimul timp, dacomania prinde la tot mai mulţi români. Tot mai mulţi cred în mitul dacului foarte avansat care ar fi inventat printre altele scrierea, chirurghia pe creier şi operaţiile de transplant. La „Din interior” urmăriţi o poveste despre identitate, exagerări periculoase şi falsificarea istoriei.

DACOMANIA, UN FENOMEN LA MODĂ
Gheorghe Funar, fost primar al Clujului: Știți cine a construit Roma? Știți că numele Romei, a capitalei Imperiului român, nu este latin, ci provine din Getia, de la strămoșii noștri, din Roma veche, din Romanul de astăzi?
Gheorghe Funar: În traducere știți ce înseamnă Deutschland? Țara dacilor. Vă vine să credeți? Dacă ajungeți în Olanda și îi întrebați pe olandezi cine sunt strămoșii lor vă spun dacii.
Dacomania. Un curent cu mare priză la popor, cu numeroși teoreticieni și adepți, cu grupuri pe facebook mai nou, isterie, senzațional și sate tradiționale în care oamenii trăiesc ca pe vremea regelui Decebal, scrie digi24.ro.
Sava, locuitor în satul dacic: Dacii urcau apă de jos - sus. Cum? O urcau. Știți cum o urcau, sau bănuiți? Bănuiala mea care este: eu cred că prin credință, altfel nu se putea. Eu așa cred. Deci apă, fără să aibă ce avem noi acum, apă de jos o ducea în deal.
Un fenomen de masă care ridică în slăvi excelența dacilor în toate domeniile posibile și imposibile. Strămoșii noștri ar fi construit presupusele tuneluri de sub Munții Bucegi sau marea piramidă a lui Kheops, ar fi inventat scrierea, chirurgia și operațiile de transplant. Nici Isus Hristos nu a scăpat de judecata dacomană.
Gheorghe Funar: Isus Hristos, fiind din neamul get, avea și caracteristicile strămoșilor noștri, avea tenul alb, părul auriu, barbă aurie, ochi albaștri. Isus n-a arătat așa cum îl vedeți din păcate în unele icoane sau pe troițe, răstignit, Isus brunet, bronzat, păr negru, barbă neagră, ochi negri sau castanii, un ten mai închis, nu așa a arătat Isus Hristos. El a fost în realitate așa cum l-a pictat părintele Arsenie Boca.
Istoria dacismului se suprapune cu istoria recentă. Pornind de la mișcările naționaliste din secolul XIX, trecând prin ideologia mișcării legionare și ajungând până la naționalismul megalomanic al lui Nicolae Ceaușescu, continuitatea dacomaniei a fost mereu asigurată și îmbogățită.
Ioan Stanomir, profesor universitar: Acest cult al dacilor are mai multe nivele, mai multe straturi și mai multe grade de instrumentalizare politică. Mișcările politice care într-adevăr l-au instrumentalizat în mod deliberat sunt mișcările cu caracter totalitar pe care dumneavoastră le-ați evocat, este vorba despre mișcarea legionară și într-un grad mai ridicat stalinismul național al lui Nicolae Ceaușescu.
Dacă în anii '50, propaganda stalinistă punea accentul pe slavi și pe aportul lor la crearea poporului român, în anii '70 dacii au devenit aliatul ideologic al lui Nicolae Ceaușescu. Slavismul a fost înlocuit de dacism, Ceaușescu era prezentat drept urmașul direct al lui Burebista, regele care nu a fost niciodată îngenuncheat de „agenturili străine”, iar aparatul de propagandă a comandat o adevărată epopee cinematografică prin filmele Dacii, Columna și Burebista.
DACIA LUI N. CEAUȘESCU ȘI DACIA LUI GH. FUNAR
La începutul anilor '80, în timp ce alimentele erau raționalizate, s-a organizat celebra manifestație „2050 de ani de la primul stat dac centralizat sub conducerea lui Burebista”. Poporul era hrănit cu mitologie și cu falsuri istorice.
Ioan Stanomir, profesor universitar: Și era important pentru Nicolae Ceaușescu să găsească - vorbesc aici de Nicolae Ceaușescu ca personaj generic, nu de Nicolae Ceaușescu omul, ci de Nicolae Ceaușescu sistemul - era important pentru sistemul întruchipat de Nicolae Ceaușescu să aibă niște ancore în timp. Cea mai îndepărtată ancoră erau dacii. De ce dacii?, pentru că ei întruchipau acele virtuți pe care românii trebuiau să le întruchipeze în vremea lui: frugalitatea - dacii nu mâncau foarte mult; hărnicia - românii trebuiau să lucreze; creativitatea - românii trebuiau să creeze; curajul de a-ți apăra țară de dușmani - românii trebuiau să fie la fel și apoi puritatea - poporul român trebuia să fie un popor etnic omogen, iar dacii, ni se spune din aceste filme, erau o colectivitate etnică omogenă care se ferea de străini ca dracul de tămâie, iertați-mi expresia neacademică.
Istoricii care au întreținut dacopatia în epoca târzie a ceausismului erau istorici de partid, nu erau istorici profesioniști. Istorici de partid care aveau legătură pe de o parte cu partidul și pe de altă parte cu securitatea. Unul dintre elementele centrale ale acestui sistem de gândire dacic era Iosif Constantin Drăgan, despre care știm cu siguranță că avea legătură atât cu mișcarea legionară, al cărei membru fusese, cât și cu securitatea, al cărei colaborator a fost. Și cu Nicolae Ceaușescu, al cărui complice în plan internațional a fost. Așa se exlică tranziția post-decembristă. Cei care exprimau această ideologie securisto-comunistă a dacopatiei au făcut joncțiunea cu anumite vechicule politice, de tipul partidului România Mare, PUNR și al unei fracțiuni din FDSN, din PDSR și din PSD.
MITUL DACULUI SCIENCE FICTION
Gheorghe Funar a fost președinte al PUNR între anii 1992-1997, secretar general al Partidului România Mare, primar al orașului Cluj timp de 12 ani și candidat la președinția României de două ori.
Gheorghe Funar: Strămoșii noștri au fost cunoscuți în istorie sub numele de geți, daci le-au spus romanii acum 2000 de ani și o bucățică din marea Getie, din Diogeția care a fost cucerită de Imperiul roman, 14 până la 17% din Getia, i-au zis Dacia Traiana.
Ioan Stanomir, profesor universitar: Și a fost responsabil pentru scufundarea Clujului într-o baie de naționalism de prost gust, într-o baie de xenofobie. El este cel care a încercat să distrugă statuia lui Matei Corvin din Piața Unirii din Cluj, el este cel care a vopsit băncile tricolor, el este cel care a menținut această citadela românească, europeană, într-o stare de izolare, până ce locul sau a fost luat de primarul Emil Boc. Astăzi, dacă vizitezi Clujul, poți vedea câteva din ctitoriile lui Gheorghe Funar, de exemplu statuia monstruoasă a lui Avram Iancu. Poate că sunt clujeni care ne privesc și știu la ce mă refer. Astea sunt ctitoriile lui Funar, primar de Cluj. Ideologia lui este o ideologie a Vetrei Românești și a PUNR-ului. Este o ideologie a ceausismului reciclat. În regim de libertate și în regim de auto-iluzionare indusă după pierderea puterii, domnul Funar a făcut pasul natural de la naționalismul tribal la delirul psiho-patologic și a produs aceste elucubrații înspăimântătoare.
Gheorghe Funar: Arheologii au găsit truse medicale folosite de geți pentru efectuarea operațiilor pe creier. Și alți arheologi, după ceea ce au găsit și instrumentele folosite de medicii geți, au ajuns la concluzia că strămoșii noștri, în urmă cu 3-4-5000 de ani făceau transplanturi de organe.
Ei au inventat foarte multe lucruri care sunt folosite de omenire astăzi. De pildă roată, este invenția getilor. Ei au inventat carele de luptă, au inventat scaunul cu 4 picioare, masa cu 4 picioare, au inventat uneltele agricole. Ei au inventat și folosit toate uneletele agricole, inclusiv pluguri au avut cu 2-3000 de ani în urmă.
DACII, BURICUL PĂMÂNTULUI
Ioan Stanomir, profesor universitar: Noi le socotim elucubrații pentru că utilizăm spiritul critic, dar pentru cei care fac parte din acest cult mistic al dacilor, ele sunt perfect raționale. Sunt foarte multe bloguri și site-uri în România care iau foarte în serios această problema a tunelurilor energetice. Gheorghe Funar este unul dintre ei. Sunt foarte multe platforme online care vorbesc de piramide, care vorbesc de faptul că strămoșii noștri au inventat scrisul și că de aici au plecat toți, de aici, unde există o sursă de energie inepuizabilă, regenerabilă, un el de El Dorado antic.
Gheorghe Funar: Piramidele din Egipt, că să vă răspund la întrebarea pe care am pus-o, au fost construite de strămoșii noștri geți după modelul piramidei soarelui pe care o face bunul Dumnezeu pe teritoriul României. Este singurul loc din lume unde bunul Dumnezeu, în fiecare an face o piramidă. Piramida soarelui sau piramida de lumină, ea apare în ziua de 6 august, dimineață la ora 7, cei care urcă în ziua de 6 august în jurul orei 7:00 pe muntele Ceahlău văd în zare o hologramă, o piramidă uriașă pe care o face bunul Dumnezeu, durează 80 de minute, după 80 de minute dispare.
În piramide și mai ales în mormântul lui Tutankhamon s-au găsit multe obiecte din aur. În anticamera mormântului lui Tutankhamon, circa 300 de obiecte din aur. Masca faraonului Tutankhamon, tronul lui, toate au fost realizate din aur. De unde este aurul? De la Roșia Montană.
Inclusiv, de pildă, folosind marele sanctuar de la Sarmisegetuza Regia, au calculat anul calendaristic.
„ISUS HRISTOS ESTE DIN NEAMUL GET”
Gheorghe Funar: Am demonstrat între altele că Fiul lui Dumnezeu nu este evreu, n-a fost evreu, nu este evreu, ci este din neamul nostru get. Îmi solicitați argumente, cred. Argumente, pun câteva întrebări în același timp: noi știm că Fiul lui Dumnezeu a avut ca mamă pe Maria, Maica Domnului și îl avea ca logodnic pe dreptul Iosif. Logic și practic, putea Fiul lui Dumnezeu să se nască într-o familie de necreștini?
Ioan Stanomir, profesor universitar: Îmi măsor cuvintele și știu foarte bine la ce mă refer, pentru că aceeași viziune - faci o biserică ce nu e creștină, înlocuiești pe Isus, pentru că Isus este, nu-i așa, evreu și noi ca arieni nu putem să ne închinăm la un evreu, iar religia creștină mai are un păcat. Religia creștină preconizează solidaritatea, caritatea și umanismul, or, ca daci, sau ca arieni, de fapt, ca să extindem discuția, noi nu putem avea milă. Nu putem avea milă nici de bătrâni, nici de bolnavi, nici de persoane cu dizabilități, pentru că, întâmplător sau nu, regimul nazist i-a exterminat pe toți aceștia, după care a trecut la exterminarea tuturor evreilor din Europa. Domnul Funar din această familie de gândire vine. El ne explică cum am inventat noi lucrurile minunate, după care face pasul natural: dar dacă noi am inventat aceste lucruri minunate, poate că există niște popoare inferioare nouă, care se întâmplă, de exemplu, să nu fie ariene. Ce facem cu acele popoare? Simplu. Răspunsul îl cunoaștem din istorie.
SATUL CU ȘASE DACI
Părintele Mihail Milea, fondatorul satului dacic: Prima denumire a țării noastre este Dacia. De ce această denumire? Pentru că noi de-aicea suntem. Aici ne-a pus Dumnezeu. Noi n-am fost nicăieri să ducem războaie de cotropire. Ne-a dat Dumnezeu această gură de răi, sau grădina Maicii Domnului și am rămas aici pentru totdeauna.
Acest sat dacic de la Naeni este o alternativă la agitația pe care o trăim noi acum în mileniul III în orașe. Parcă suntem niște roboței amețiți. Nu știm de unde venim, unde ne ducem. Ori aici, în satul dacic ne aducem aminte cine suntem, de unde provenim, care este istoria noastră, care este cultură noastră.
Naeni, județul Buzău. Părintele Mihail Milea a pus bazele unui sat dacic, un adevărat experiment sociologic, un muzeu în aer liber menit să atragă turiștii. Aici trăiesc 6 daci și de curând s-a născut și regele Decebal, băiatul lui Ionel și a Nicoletei Sindrilaru.
DECEBAL S-A NĂSCUT ÎN SATUL DACIC DIN BUZĂU
Părintele Mihail Milea: Am avut botez chiar de curând, am botezat un copil, căruia i-am pus numele de Decebal...
Ionel Șindrilaru, tatăl lui Decebal: Frumos is numele și... eu mă gândeam la un Ștefănuț la ceva, da... dacă părintele așa a vrut, așa am făcut, cum zice el... așa-i bine, să-i dăm ascultare, să-l ascultăm...
Nicoleta Șindrilaru, mama lui Decebal: Părintele a zis... că au fost daci dinainte și așa a vrut el să-i pună numele asta. Și nașii, tot așa... noi nu vroiam să-i punem numele ăsta, că... ne vine greu să-i zicem așa. Noi ne-am învățat să-i spunem după numele lu nașu... Ștefănuț. Acuma... lăsăm așa, că doar nu-i nicio supărare, că... așa e trecut și-n certificat.
Ionel Șindrilaru: Activități... mulgem animalele, plecăm cu ele la iarbă... venim cu ele... dăm la porci, la găini, la ce trebuie, la câini... eu am mai avut acuma pe-aicea cu casă, cărat materiale cu căruța.
Nicoleta Șindrilaru: Eu fac curățenie, mâncare, spăl pe-aicea pe jos... el se duce la animale, cu calul, căruța, cumnatul pleacă cu oile pe poiană... din astea facem. Apoi vine, stăm la masă, ne odihnim și pe urmă iar la treaba.
Uneori, însă, chiar și locuitorii satului dacic de la Naeni se mai abat de la obiceiurile strămoșilor.
Nicoleta Șindrilaru: Ne spuneau că dacă avem nevoie de cineva să vorbim ne ducem aici, la băieții ăștia. Dar... nu pot să mă duc mereu la ei că... eu vreau să vorbesc și eu cu mama mea, cu soacră-mea și... mi-e dor și mie de ei de fapt, că au plecat destul de departe și... n-am cum să mă duc la ei mereu, ei poate n-au baterie și nu pot să-i deranjez mereu, mă duc peste ei să-mi dea telefonul... i-am zis și lui părintele, dar după aia nu ne-a mai zis nimic...
...zicea, treaba voastră, faceți ce vreți, dacă vreți să le țineți... și eu am zis nu pot să stau fără telefon, că am fost obișnuită cu telefon și acasă.
TEORIILE NOILOR DACI
Părintele Mihail Milea: Romanii într-adevăr au venit în secolul I în Dacia, dar au cucerit doar o treime din Dacia. Romanii nu au călcat în Maramureș deloc. Romanii n-au călcat în Basarabia, de care eu mă simt foarte legat și noi basarabenii vorbim românește la fel că orice locuitor din Dacia. Deci ei nu ne-au învățat pe noi, românii, această limbă veche, primordială, care este limba aceasta pe care noi o vorbim. Și n-aveau cum să ne-nvețe ei, pentru că acele legiuni, armatele străine, erau formate din soldați, sclavi, luați din diferite țări ocupate de români și îi luau la război, carne de război, puneau în față, ei nu știau limba latină. Într-un război niciodată nu participă profesorii că să vină cu dicționare, cu cărți, cu caiete, că să-i învețe. Noi am vorbit limba asta dintotdeauna, ei nu ne-au învățat pe noi. Dimpotrivă, noi i-am învățat pe ei să vorbească limba pe care o vorbesc și astăzi.
Ioan Stanomir, profesor universitar: Eu cred și nu mă sfiesc să spun acest lucru, că România are un destin euro-atlantic generat nu de elucubrațiile dacopatilor, ci de propria ei tradiție, care este într-o oarecare măsură și din ce în ce mai mult, aș spune eu, o tradiție compatibilă cu cea euro-atlantică și că acesta este destinul nostru. Nu să căutăm cai verzi pe pereți în satul dacic, ci să ne oferim nouă accesul la demnitatea umană și la siguranța de sine euro-atlantică. Eu sunt un vândut. Nu am loc nici în satul dacic, în care de altfel nici nu doresc să locuiesc, eu nu cred că idealul românilor este recoborârea în bordei, nici în țara domnului Funar, nici în România dodoloață. În particular, în proclamația de la Alba Iulia, că anul viitor vom sărbători centenarul Marii Uniri, nu se face referire la acest tip de repliere. Se face referire la democrație, la demnitate umană și la patriotism. Ori patriotismul nu e compatibil nici cu coliba, nici cu antisemitismul, nici cu xenofobia, nici cu ostilitatea față de ideile euro-atlantice. Dar, repet, e opinia unui vândut, opinie care s-ar putea să fie incompatibilă cu opiniile acestor autentici patrioți.
Satul dacic este însă doar una dintre formele de a menține viu interesul pentru daci. La fel de importante, mai ales pentru educarea celor mici, sunt și festivalurile care glorifică amintirea strămoșilor și care se desfășoară în toate orașele mari ale țării.
DACII ȘI ROMÂNII ATRAG TURIȘTI
Sunt cadre desprinse parcă din filmul „Gladiatorul”. Dar toți sunt de-ai noștri, profesori, istorici, doctori, pasionați de reconstituirea bătăliilor istorice, români care își iubesc trecutul cu adevărat. În ultimii cinci ani, la malul marii, la Constanța, dacii și românii ajung la Festivalul Antic Tomis. Lumea se îngrămădește să-i vadă pe strămoșii noștri în acțiune, sunt organizate ateliere de reconstituire istorică, demonstrații tactice și antrenamente militare. Istoria prinde viață și tot românul se bucură că ne tragem din daci.
Constantin Șolga, fondator platformă: Uneori îmi vine un gând să mă duc să dezgrop cu mâinile mele ce se află la Sarmizegetusa. Eu cred că noi românii avem nevoie să ne dezgropăm trecutul cu mâinile goale. Că n-o să vină politicienii să ne dea bani să dezgropăm trecutul strămoșilor noștri.
DACII, „CEI MAI DEȘTEPȚI DINTRE PĂMÂNTENI”
Constantin Solga este fondatorul platformei România Dodoloata, are 33 de ani și visează la perioada de glorie a cadrilaterului.
Constantin Șolga: Eu cred că în momentul cuceririi romane a existat un Armageddon. Un Armageddon dacic. Lumea lor... se sfârșise. După moartea regelui, viața lor nu mai avea niciun sens, pentru că din oameni liberi deveniseră sclavi. Ei nu mai erau stăpâni asupra vieții lor. Acel Armageddon s-a repetat la nesfârșit până în ziua de astăzi, transformându-se în admirabilul fatalism românesc. Eu cred că de acolo vine fatalismul românesc. Din disperarea dacilor. Din sentimentul că ei nu mai contează, că viața lor nu mai are sens, nu mai are rost. De acolo ne tragem acest fatalism, această durere continuă pe care o avem. Și de 2000 de ani trăim aceeași poveste, să știi. Mai devreme sau mai târziu ajungem exact în punctul cuceririi romane. Eu cred că ăsta este păcatul nostru originar, pe care avem nevoie să-l depășim. Să depășim odată ce s-a întâmplat în urmă cu 2000 de ani, odată pentru totdeauna. Ne repetăm la nesfârșit istoria, trecutul, trecutul dacilor.
În campaniile electorale parcă dintr-odată ne amintim cât de puternici suntem, că suntem urmașii Romei și ai dacilor. Dar doar în campaniile electorale. În restul timpului, politicienii noștri sunt, nu mai zic ce sunt, îi vedem la televizor cum se duc cu căcicula în mână pe la Bruxelles, pe la Washington...
Ioan Stanomir, profesor universitar: Iar străinii, știți argumentul, vin și ne jefuiesc bogățiile. Pentru că pe teritoriul României, știți argumentul, se află tot.
Părintele Mihail Milea: Costumele dacilor sunt costume de îngeri. Așa sunt îngerii în ceruri, cu cele mai frumoase straie, naturale, cu flori, cu frumusețe, nu cu această îmbrăcăminte atât de toxică pe care o purtăm, care creează atâtea boli și atâtea stări de neliniște. Dacii se îmbrăcau altfel, ca îngerii, lucrau pământul acesta cu mare sfințenie, cu mare credință, făceau obiecte de mare valoare artistică, puneau mult suflet și credință.
Ioan Stanomir, profesor universitar: Și asta ar fi remarca mea finală - românul nu s-a născut poet, românul n-a inventat roata, românul n-a inventat energia atomică, dar România de astăzi este membră a Uniunii Europene, este membră a NATO și partenerii noștri așteaptă de la noi nu tuneluri strategice pe sub munți, ci bună guvernare, domnia legii, o economie funcțională și respectarea demnității umane. Aceste lucruri nu le vom rezolva prin tunelurile săpate, ci prin capacitatea noastră de a ne guverna cum se cuvine.
Gheorghe Funar: Știți ce scrie pe harta Europei cu referire la actualele țări nordice, Danemarca, Suedia, Norvegia, Finlanda? Scrie mare pe ele - Dacia.


