Cum jurnaliștii români vădTransnistria: Tiraspol şi Tighina, cele mai mari oraşe dintr-o ţară care nu există

„Economia Transnistriei are multe de oferit, dar se vede şi sabotată de problemele celorlalţi (criza economică de după 2009, restrângerea pieţei ruseşti după sancţiunile economice). Nu există prost-management la Tiraspol, ci numai rea-credinţă la Chişinău, Bucureşti, Bruxelles şi Washington. Şi nici legitimitate mai multă ca Transnistria nu ar putea să aibă, vreodată, un stat pe lumea asta. În mare, iată linia de forţă a mesajului pe care autorităţile separatiste îl transmit, iată ecoul pe care şi statul-sponsor, Federaţia Rusă, îl vrea diseminat”, scrie digi24.ro.

Lucrurile stau, însă, cu totul altfel decât le desenează autoritățile separatiste.

„Demografia e caracterizată de un declin accentuat, Transnistria pierzând, din 1989 până în prezent, aproape jumătate din populaţie (atenţie, folosim chiar cifrele furnizate de sovietici şi de separatişti).”, se arată în articol.

O altă problemă este economia din regiune, spun jurnaliștii români.

„Economia e caracterizată de deficienţe structurale, deficitul dintre importuri şi exporturi e uriaş, moneda nercunoscută şi accesul la finanţare externă inexistent. Raiul separatist nu e chiar Rai, deşi oficialii din această regiune recurg la instrumente tot mai moderne de PR pentru a cosmetiza realitatea”

Într-un final, ziariștii au conturat tabloul Transnistriei:

„Ceea ce rămâne, dincolo de statisticile oficiale, explicaţii dezincriminatoare şi poziţionări strategice, e viaţa de zi cu zi. Cu drumurile ei proaste, magazinele scumpe şi mohorâte, bulevardele goale, cultul personalităţii la tot pasul şi încremenirea în timp. În acea atmosferă profund sovietică, de care şi ruşii încercaseră, la un moment dat, să fugă”