Cum a stârnit România războiul dintre Parlamentul şi Consiliul UE

 Mai mult, în spatele întregului scandal se află România. Ţara noastră era singurul stat UE care se opunea mişcării Consiliului. Cum Consiliul avea nevoie de unanimitate pentru a scoate Parlamentul din joc în chestiunea dosarului Schengen, ţara noastră a fost "curtată" astăzi intens, în cadrul reuniunii miniştrilor Justiţiei şi Afacerilor interne, pentru a-şi schimba poziţia, a povestit pentrugândul Alin Mituţă, director Europuls. În cele din urmă, ne-am dat votul, în schimbul, se crede, aderării noastre la Schengen.

Întregul scandal a pornit de la noul mecanism de evaluare a felului în care statele membre implementează regulile Schengen (aici intră inclusiv reintroducerea controalelor la graniţele interne). Iniţial, părerea unanimă era că acest mecanism trebuie adoptat conform articolului 77 al Tratatului de Funcţionare al Uniunii Europene, adică de către Parlament şi Consiliu (codecizie). Ulterior, s-a produs o "schimbare de atmosferă" în Consiliu, care a decis să schimbe baza juridică pe care poate fi adoptat mecanismul. Aşa a ajuns să fie preferat articolul 70 din acelaşi Tratat, potrivit căruia Parlamentul are rol strict consultativ.

Negocierile cu România au durat cinci ore

"Azi, a fost schimbată baza juridică a mecanismului de evaluare a felului în care funcţionează spaţiul Schengen. Din acest moment, Parlamentul e în "război" cu Consiliul, pentru că i s-a luat un drept garantat de Tratatul de la Lisabona. Ce este mai grav, aceasta s-a întâmplat în timpul elaborării legislative'", a explicat Weber.

România a jucat un rol foarte important în acest subiect, a declarat Alin Mituţă pentru gândul. Săptămâna trecută, România a fost singura ţară care s-a opus schimbării bazei juridice şi a blocat luarea unei decizii în acest sens.

Joi, însă, ţara noastră a cedat, după multe negocieri cu celelalte state membre.

"Reuniunea a început cu cinci ore mai târziu", a notat Alin Mituţa, cu referire la cât de aprinse se crede că au fost aceste negocieri.

"Nu se ştie ce a reuşit România să obţină, însă o ipoteză este că ar fi primit susţinerea Olandei pentru aderarea la Schengen", a adăugat directorul Europuls.

Parlamentul dă în judecată Consiliul UE

Ca urmare a eliminării din mecanismul de codecizie, Parlamentul European intenţionează să dea Consiliul în judecată şi are toate şansele să aibă câştig de cauză în instanţă. Aceasta şi pentru că un asemenea proces poate dura şi doi ani, timp în care vor apărea mai multe guverne de stânga în UE, care sunt mai favorabile migraţiei, întocmai ca Parlamentul.

"Se pare că, la nivelul Consiliului, dimensiunea interguvernamentală este tot mai importantă. Categoric, vrem să dăm Consiliul în judecată şi rămâne de văzut dacă ni se va alătura şi Comisia", a mai declarat Renate Weber, care este de părere că, joi, Consiliul a efectuat un "atac la adresa construcţiei europene în general".

În plus, a mai explicat eurodeputata, a fost încălcat şi principiul loialităţii în cooperarea dintre instituţiile europene.

"PE a primit un glonţ în tâmplă"

"Parlamentul a primit un glonţ în tâmplă. Consiliul dispreţuieşte Parlamentul, ceea ce înseamnă că îi dispreţuieşte şi pe cetăţeni, care nu pot fi reprezentaţi", a mai spus liberala pentru gândul.

Mişcarea Consiliului trebuie privită într-un context mai larg. Tot joi, miniştrii de Interne ai statelor UE care au participat la reuniunea de la Luxemburg au adoptat un acord privind posibilitatea de a reintroduce controalele la frontierele interioare ale spaţiului Schengen, în cazul unui aflux de imigranţi.

Subiectul este unul dezbătut de mult timp, iar principalele tabere sunt Consiliul versus Parlament şi Comisie. În Consiliu, Franţa şi Germania a făcut un lobby intens pentru a convinge statele asupra necesităţii închiderii graniţelor Schengen în circumstanţe excepţionale - exemplu: prea mulţi imigranţi.