Cel de-al 25-lea președinte al Franței, Emmanuel Macron, urmează a fi învestit astăzi

Duminică, la ora locală 10.00, ultima imagine marcantă a mandatului său va fi momentul în care şeful statului în exerciţiu îl va primi, pe treptele palatului prezidenţial, la capătul covorului roşu, pe fostul său protejat, fost secretar general adjunct şi fost ministru al Economiei, mai tânăr cu peste 20 de ani.

Există, în pofida acestui lucru, câteva motive de satisfacţie. „Social-demoraţia continuă sub altă formă”, mărturisea Hollande corespondentului AFP, la bordul avionului care-l aducea, luni seara, de la Berlin - acolo unde s-a desfășurat ultima sa vizită în calitate de preşedinte.

„Prefer să transmit (puterea) unui fost ministru din guvernul meu, un fost consilier, un apropiat în aceşti ultimi ani, decât unui opozant inflexibil”, adăuga el.

Acest transfer de putere va simboliza mai mult ca niciodată o preşedinţie cu un curs imprevizibil, încheiată, într-un fel, încă de la 1 decembrie 2016, când François Hollande a anunţat că nu va candida pentru al doilea mandat, ceea ce a condus la o reconfigurare politică fără precedent în Republica a V-a.

Preşedintele în exerciţiu a avut o popularitate ajunsă la un record negativ, încheindu-şi mandatul cu o cotă de încredere în cădere liberă, la 14%, el, care intenţiona să fie un preşedinte „normal”, apropiat de popor, ca la scandinavi, scrie digi24.ro.

Ceea ce umbreşte cu siguranţă restul este un şomaj în masă care subminează societatea franceză de la mijlocul anilor '70, pe a cărui curbă ascendentă nu a reuşit să o întoarcă în mod decisiv, în pofida promisiunii repetate de a face acest lucru.

O imagine va rămâne marcantă, cea a marşului său pe străzile Parisului braţ la braţ cu cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele din Mali Ibrahim Boubacar Keïta, împreună cu alţi aproximativ 40 de lideri străini, la patru zile după atentatul de la Charlie Hebdo. Însă unitatea naţională avea să se facă ţăndări odată cu proiectul său de retragere a cetăţeniei, care a fracturat majoritatea prezidenţială şi care avea să fie, până la urmă, abandonat.

Mandatul său a fost marcat, de asemenea, de operaţiuni externe lansate la ordinul său, ca cea din Mali, unde înaintarea coloanelor jihadiste ce ameninţau să ajungă în capitală a fost oprită de intervenţia militară franceză din ianuarie 2013.

Faţa luminoasă a acestui mandat este, de asemenea, reușita Franței de a pune de acord 195 de ţări asupra unui program de luptă împotriva încălzirii globale.

François Hollande a fost totodată foarte activ pe frontul diplomatic, fie că este vorba despre crizele ucraineană, greacă sau a zonei euro.

El a efectuat aproximativ 250 de vizite în străinătate în cursul mandatului său, fără îndoială un record.