Ce au descoperit scafandrii în cea mai mare grotă inundată din lume

Aceste vestigii arheologice, vechi „de mai mult de 10.000 de ani" sunt în mare parte într-o „stare de conservare incredibilă", au indicat arheologii de la Institutul Naţional de Antropologie şi Istorie. 

Arheologii care au condus cercetări despre „surse de apă veche" au putut să pună în evidenţă faptul că două reţele de peşteri inundate, cunoscute sub numele de Sac Atun şi Dos Ojos (Doi Ochi), erau în realitate legate între ele.

Cercetând grotele cu ajutorul echipamentelor de scufundare, oamenii de ştiinţă au descoperit oseminte şi obiecte, scrie news.ro.

La Sac Atun, mai mult de 200 de izvoare naturale au fost descoperite având comori arheologice din perioada Pleistocen (între 2,6 milioane şi 11.700 de ani). Printre osemintele de animale, figurează şi cele ale unui elefant antic şi „leneşi giganţi şi urşi", potrivit INAH. Oase umane calcifiate, bucăţi de ceramică şi gravuri rupestre au fost scoase la lumină. 

În vechea civilizaţie Maya se considera că „peşterile care au acces la apă erau locuri sacre", potrivit cercetătorilor. 

Arheologii au găsit şi vestigii ale unui sit „surprinzător" în care mayaşii se închinau zeului de cacao, războiului şi al comerţului şi la care ajungeau pe o scară construită în acest izvor natural. 

Potrivit lor, nivelul apei în aceste peşteri a fluctuat de-a lungul timpului. Ele ar fi servit drept sursă de apă în timpul perioadelor secetoase. Anumite animale sau fiinţe care au încercat să se aventureze nu au reuşit să iasă niciodată de acolo, explică arheologii.