Care meserie aduce omul la președinție

 Dar, conform ironiei sorții, o bună parte din populație lucrează la un serviciu care nu are nimic cu specialitatea pentru care au învățat.

Și dat fiind că ocuparea celor mai înalte funcții (Președinte, Premier, Speaker) în instituțiile de bază ale statului (Președinție, Guvern, Parlament) îți poate oferi bani, influență, femei/bărbați, și uneori plăcere, cu ocazia zilei dedicate întâlnirii absolvenților (prima sâmbătă din luna februarie), am decis să văd care au fost facultățile alese de politicienii care, în diferite perioade de timp, au condus Republica Moldova și cât de mult corespund formațiile profesionale cu domeniul politicii. Poate fi un indiciu pentru alegerea dumneavoastră, dragi viitori absolvenți ai școlilor.

Perioada 1990 – 1997 – Din Președintele Parlamentului, Mircea Snegur devine primul Președinte al țării, ales de popor. Iar în ultimii trei ani ai mandatului, concurentul său în alegerile următoare, Petru Lucinschi, deține funcția de speaker.

Președinte – Mircea Snegur – (3 septembrie 1990 – 15 ianuarie 1996) – Agronom;

Prim-ministru – Mircea Druc (funcția de Președinte al Consiliului de Miniștri al Republicii Sovietice Socialiste Moldova; 25 mai 1990 – 28 mai 1991) – Filolog;

Valeriu Muravschi (Prim-ministru al Republicii Moldova în perioada 28 mai 1991 – 1 iulie 1992) – Economist;

Andrei Sangheli (Prim-ministru de la 1 iulie 1992 pînă la 24 ianuarie 1997) – Agronom;

Președinte al Parlamentului – Mircea Snegur (27 aprilie – 3 septembrie 1990) – Agronom;

Alexandru Moşanu (4 septembrie 1990 – 2 februarie 1993) – Istoric;

Petru Lucinschi (4 februarie 1993 – 27 februarie 1994 – 9 ianuarie 1997) – Filozof/ Istoric;

De la începutul independenței, o perioadă relativ mare de timp, se spunea că Moldova este o țară agricolă. În Uniunea Sovietică Moldova era denumită „Цветущий сад" și presupun că oamenii au crezut că este nevoie de niște agronomi pentru ca această grădină să înflorească perpetuu. De aceea avem trei conducători de această specialitate. Rolul filologilor și istoricilor-filozofi e de a-i da grădinii un suflu intelectual, probabil.

Perioada 1997 – 2001 – Petru Lucinschi devine al doilea Președinte și, pentru moment, ultimul, al țării, ales de popor, deoarece deputații au votat ca din 2001 Președintele să fie ales de Legislativ. Iar președintele PCRM, Vladimir Voronin, a fost Premier interimar pentru 15 zile.

Președinte – Petru Lucinschi – (15 ianuarie 1996 – 7 aprilie 2001) – Filozof/Istoric;

Prim-ministru – Ion Ciubuc (24 ianuarie 1997 – 1 februarie 1999) – Economist agrar;

Serafim Urechean – (5 - 17 februarie 1999) – Inginer constructor;

Ion Sturza – (19 februarie 1999 – 1 decembrie 1999) – Economist;

Vladimir Voronin, (interimar 1 decembrie 1999 – 16 decembrie 1999) – inginer-economist, politolog şi jurist. Are gradul militar de general-maior.

Dumitru Braghiș (21 decembrie 1999 – 19 martie 2001) specialitatea inginer-energetician, economist;

Președinte al Parlamentului – Dumitru Moțpan – (5 martie 1997- 23 aprilie 1998) – Agronom;

Dumitru Diacov – (23 aprilie 1998 – 20 martie 2001) – Jurnalist;

După aceea, oamenii au înțeles că statul nu este o grădină, și pentru ca el să funcționeze ca lumea, trebuie construite instituțiile lui. De aceea majoritatea demnitarilor din fruntea țării au fost ingineri. Care cu zidirea, care cu energia...

Perioada 2001 – 2009 – Perioada lui Voronin. El a deținut două mandate de Președinte al țării și după aceasta, în alegerile din 2009, PCRM câștigat majoritatea în Parlament și l-au ales pe Voronin drept Președinte al legislativului. Însă nu pentru mult timp.

Președinte – Vladimir Voronin – (7 aprilie 2001 – 11 septembrie 2009) inginer-economist, politolog şi jurist. Are gradul militar de general-maior;

Prim-ministru – Vasile Tarlev (19 aprilie 2001 – 19 martie 2008) – Jurist, inginer;

Zinaida Greceanîi (Prim-ministru în perioada 31 martie 2008 – 14 septembrie 2009) – Economist;

Vitalie Pîrlog (24 – 25 septembrie 2009 a deținut pentru o zi interimatul șefiei Cabinetului de miniștri) – Jurist;

Președinte al Parlamentului – Eugenia Ostapciuc – (20 martie 2001 – 24 martie 2005) – Inginer-tehnolog;

Marian Lupu – (24 martie 2005 – 5 aprilie 2009) – Economist;

Vladimir Voronin – (12 mai 2009 – 28 august 2009) – inginer-economist, politolog şi jurist. Are gradul militar de general-maior;

Doar mai târziu și-au dat seama că instituțiile nu trebuiesc construite la propriu, ci pe baza unor legi și regulamente bine puse la punct. De aceea le-a venit rândul juriștilor, însă pentru a asigura trăinicia construcțiilor, ei erau și pe jumătate ingineri. Iar Vladimir Voronin, după ce și-a îndeplinit două mandate de Președinte al țării, a reușit și o perioadă scurtă de timp să activeze în calitate de speaker.

Perioada 2009 – 2014 – Această perioadă este caracterizată de interimate. La început Mihai Ghimpu a fost timp de un an speaker și președinte interimar al țării. Apoi Marian Lupu a făcut același lucru timp de trei ani, iar Liliana Palihovici a deținut interimatul funcției de Președinte al Parlamentului timp de o lună.

Președinte – Mihai Ghimpu – (2009-2010- interimar) – Jurist;

Marian Lupu – (2010-2012 interimar) – Economist;

Nicolae Timofti – (23 martie 2012 – prezent) – Jurist;

Prim-ministru – Vlad Filat (25 septembrie 2009 – 8 martie 2013) – Jurist;

Iurie Leancă – (25 martie 2013 – 30 mai 2013, premier 30 mai 2013 – prezent) Diplomat;

Președinte al Parlamentului – Mihai Ghimpu – (28 august 2009 – 28 decembrie 2010) – Jurist;

Marian Lupu – (30 decembrie 2010 – 25 aprilie 2013) – Economist;

Liliana Palihovici – (interimar 25 aprilie 2013 – 30 mai 2013) – Istoric;

Igor Corman – (30 mai 2013 – prezent) – Istoric;

Această perioadă este caracterizată de interimate. Majoritatea celor care au fost la guvernare, în cele mai importante funcții, au fost juriști, care au înțeles că avem nevoie de ajutor din străinătate pentru a face totul corect. De aceea, Uniunea Europeană dictează, iar noi realizăm.

Iar voi, dragi elevi, viitori absolvenți, cred că ați observat că în diferite perioade de timp există anumite tendințe spre specialități mai populare. Însă concluzia pe care o trag eu este că pentru a deveni liderul unei națiuni nu are importanță specialitatea, ci calitățile personale.

Conducătorul e bine să fie:

BOGAT ... din punct de vedere moral

LACOM ... de idei

VICLEAN ... în politica externă

MINCINOS – doar în viața precedentă

Vedeți și voi dacă pentru a deveni liderul țării noastre este nevoie să posezi calitățile de mai sus în formulă deplină sau doar de partea scrisă cu majuscule.

Articolul a fost scris pe baza informației din wikipedia.