Audrey Azoulay, fost ministru francez al Culturii, aleasă în funcția de director general al UNESCO

Ea a fost aleasă la finalul mai multor tururi de scrutin desfășurate pe parcursul acestei săptămâni, marcate de numeroase răsturnări de situație, dar și de retragerea - anunțată joi - Statelor Unite și a Israelului din această agenție internațională, transmite agerpres.ro.

Alegerea făcută de membrii Comitetului Executiv al UNESCO va trebui să fie însă validată și de conferința generală a celor 195 de state membre, ce va avea loc pe 10 noiembrie. 

Informația a fost dezvăluită de Michael Worbs, președintele Comitetului Executiv al UNESCO, vineri seară, prin intermediul unui mesaj publicat pe Twitter, potrivit DPA. 

Candidate proposed by the Executive Board for the post of #NextUnescoDG is: @AAzoulay pic.twitter.com/WGimZH8J4q

— Michael Worbs (@UnescoExBChair) 13 октября 2017 г.

"Felicitări, Audrey Azoulay! Franța va continua să se bată pentru știință, educație și cultură în lumea întreagă!", a declarat președintele francez Emmanuel Macron într-un mesaj publicat pe Twitter.

Félicitations à @AAzoulay #UNESCO ! La France continuera à se battre pour la science, l'éducation et la culture dans le monde.

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) 13 октября 2017 г.

La finalul ultimului tur al unui scrutin foarte strâns, început luni, cei 58 de membri ai Consiliului Executiv al Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), au preferat-o pe candidata franceză în detrimentul reprezentantului din Qatar, cu 30 de voturi "pentru" și 28 "împotrivă".

Audrey Azoulay a beneficiat și de sprijinul Egiptului, al cărui candidat a fost eliminat înainte de ultimul tur de scrutin ce a avut loc vineri.

Autoritățile de la Cairo au cerut totuși UNESCO, al cărei sediu general se află în capitala Franței, "verificarea violărilor procedurale detectate de-a lungul întregului proces electoral", potrivit unui purtător de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe din Egipt.

Candidatul din Qatar, care se afla în fruntea acestei curse electorale încă de la început, în pofida reapariției unor mai vechi acuzații de antisemitism, promovate în presă de Centrul Simon Wiesenthal Europe, nu a fost susținut în unanimitate de țările arabe, aflate în conflict cu autoritățile de la Doha.

În iunie, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahrain și Egiptul au rupt relațiile diplomatice cu Qatarul, pe care îl acuză că sprijină grupări extremiste și că se apropie prea mult de politica Iranului.

Cele patru țări menționate au impus un embargo Qatarului, care a respins acuzațiile formulate împotriva sa, considerând că acestea reprezintă un amestec în politica sa externă.
Lupta a fost însă una aprigă pentru câștigarea poziției de lider al unei organizații deja fragilizată de disensiuni și dificultăți economice, căreia Statele Unite și Israelul i-au dat "o lovitură dură" prin anunțul de joi referitor la retragerea lor, potrivit Irinei Bokova, fostul director general al organizației.

Liderii de la Washington și Tel Aviv au dorit astfel să își exprime exasperarea față de o organizație pe care o acuză că a devenit "anti-israeliană".

Statele Unite și-au suspendat deja contribuția financiară la UNESCO în 2011.

Admiterea în 2011 a Palestinei în cadrul UNESCO a determinat această întrerupere a plăților americane și israeliene, care reprezintă aproape un sfert din bugetul agenției.

Încă înainte de anunțul de joi, Francois Chaubet, un profesor francez de istorie contemporană, considera că una dintre "mizele" acestor alegeri ar fi "readucerea Statelor Unite în rândul contribuabililor". Retrasă pentru prima dată din UNESCO în 1984, Statele Unite au revenit în această organizație în 2002.

"Pentru a-și onora sloganurile sale naționaliste, Trump a ales să sacrifice UNESCO, era decizia care costa cel mai ieftin", a comentat istoricul francez Bertrand Badie.

"Dacă Donald Trump ar fi un susținător al instituțiilor multilaterale, acest lucru ar fi fost deja cunoscut", a declarat Francois Heisbourg, consilier special al Fundației de cercetare strategică.

Decizia americană a fost considerată "o veste tristă" și "un motiv de regret" sau chiar de "decepție", la Paris și la Moscova, în forurile conducătoare ale ONU și UNESCO, dar și în mediile culturale și universitare americane.

Pentru Irina Bokova, "universalitatea organizației este în joc". Iar multilateralismul este pus sub semnul întrebării în ADN-ul organizației, a adăugat o sursă din mediul diplomatic.

Vineri, Berlinul a îndemnat pentru formarea unui "UNESCO puternic". Însă Steffen Seibert, purtător de cuvânt al cancelarului Angela Merkel, a reamintit în același timp că guvernul german "critică de ceva timp politizarea muncii foarte importante" pe care o efectuează UNESCO "de către unii dintre membrii săi".

"Ne punem cu toții speranțele în viitorul secretar general și așteptăm ca noua persoană care se va afla la conducere să implementeze reforme în cadrul organizației", a adăugat el.

Potrivit unei declarații făcute vineri după-amiază de Audrey Azoulay în fața jurnaliștilor, candidatura ei vizează mai ales "restaurarea eficienței și credibilității" agenției, care, după părerea ei, "traversează o criză politică profundă".