Analiză: Gloria nu ţine de foame. Putin dă semne că ar putea să nu mai candideze anul viitor

Aceasta e o veste proastă pentru Vladimir Putin. După ce anul 2016 i-a adus pe tavă două evenimente senzaţionale care anunţau iminenta prăbuşire a Uniunii Europene - referendumul pentru Brexit şi ruperea legăturii dintre Bătrânul Continent şi SUA prin venirea lui Donald Trump la Casa Albă, anul 2017 nu a continuat în sensul trasat de violenta propagandă a Kremlinului şi de războiul hibrid, scrie Ziarul Național.

A apărut o reacţie puternică de apărare care a dus la izolarea lui Trump la Casa Albă şi înăsprirea de către Congresul SUA a sancţiunilor împotriva Rusiei urmată de izolarea mişcărilor populiste din Europa prin venirea la putere a centristului Emmanuel Macron, în Franţa, şi perpetuarea la putere a Angelei Merkel, în Germania. 

După şocul din 2016, Uniunea Europeană pare întărită atât economic, pentru prima dată după două decenii şomajul scade, iar toate statele membre înregistrează creştere economică, dar şi politic, prin realizarea unei alianţe pro-europene între Franţa şi Germania, crearea integrării instituţionale cu mai multe viteze şi avansarea unor discuţii de formare a unei armate comune. 

Mesajul sună fals, iar norii de furtună se adună 

Vladimir Putin se află în pierdere de popularitate atât pe plan intern, cât şi pe plan internaţional. Rusia e izolată din punct de vedere comercial, iar dezvoltarea ţării stagnează. 

„În ciuda imaginii puternice şi a unei ofensive a şarmului său, forţa de a guverna a preşedintelui Vladimir Putin începe să-şi arate vârsta. Rusia se confruntă cu o periculoasă mişcare de protest la adresa sistemului implementat de Putin, iar el a răspuns cu decizii de mâna-forte şi apariţii publice inteligente. 

Mesajul care vine de la Kremlin e clar: Putin este un lider puternic şi un om din popor. Dar mesajul începe să sune a gol şi nori de furtună se strâng la orizont”, se arată într-o analiză Stratfor, publicată la sfârşitul lunii iunie 2017. 

În 2017, pentru prima dată a avut loc un protest concomitent în mai multe oraşe din Rusia, realizat de Alexandr Navalnîi, liderul Opoziţiei, care foloseşte comunicarea digitală, reţelele sociale şi are sprijinul generaţiei tinere pentru a i se opune lui Vladimir Putin. 

După un deceniu, puterea politică din Rusia s-a militarizat, iar presiunea pe care o pune Kremlinul asupra democraţiilor din Vest are la bază această strategie de cazarmă creată de Putin, un fost ofiţer KGB, care şi-a propus să refacă puterea şi influența de care se bucura URSS în timpul Războiului Rece. 

„În ultimii zece ani, Rusia a manifestat un grad impresionant de integrare politico-militară în urmărirea obiectivelor sale de stat. 

Departe de a fi o improvizaţie sau oportunistă, extinderea puterii militare a Rusiei este o activitate coerentă şi orientată spre scop, menită să conteste dominanta occidentală a unei ordini internaţionale pe care conducerea statului rus o percepe ca fiind dăunătoare intereselor sale”, scrie James Sherr, în studiul intitulat Militarizarea politicii ruseşti, publicat de Transatlantic Academy în 2017. 

Un dictator modern 

Vladimir Putin e la cârma Rusiei din 1999, prima dată ca prim-ministru, apoi, ca şef de stat după retragerea lui Boris Elţîn. 

După 18 ani, în care a alternat funcţia de preşedinte cu cea de prim-ministru, Putin a condus cu mâna forte, fiind un lider autocrat, varianta modernă a dictatorului, eliminându-şi fizic inamicii politici, când a fost nevoie. 

Conduce printr-o îmbinare de frică, oferirea de oportunităţi de afaceri apropiaţilor şi deţinerea celor mai bune informaţii obţinute de armatele de spioni FSB şi GRU. 

Prin această putere absolută pe care o exercită de aproape două decenii, Putin a reuşit să anexeze Crimeea, strategica peninsulă care-i oferă acces la Marea Neagră, dar să joace şi un rol militar important în conflictul din Siria, susținându-l pe Bashar-al-Assad, dictatorul acuzat de folosirea armelor chimice împotriva propriilor cetăţeni. 

Un mare eşec al lui Vladimir Putin este pierderea influenţei politice în Ucraina, ceea ce a dus la declanşarea conflictului la graniţa de est şi crearea trupelor de separatişti ruşi care luptă cu armata ucraineană. 

Anul viitor vor fi alegeri prezidenţiale, iar Vladimir Putin poate fi ales pentru un nou mandat de şase ani. Conform Constituţiei din Rusia, o persoană poate fi preşedinte două mandate consecutive de câte şase ani. Legea fundamentală poate suferi modificări la o adică, aşa cum s-a întâmplat în 2008, în timp ce Medvedev era preşedinte şi Putin, prim-ministru. Mandatul de patru ani a fost transformat în unul de şase.