„A preda în Grecia însemnă să lupţi cu apatia şi cinismul tinerilor"

În Grecia, salariul minim pentru tinerii de peste 23 de ani era de 751 de euro, însă a fost redus recent cu 22% şi a devenit similar celui din Portugalia. În Estonia, salariul minim este de 290 de euro.

"Un student de al meu m-a sunat pentru a mă ruga să amân cursul, pentru că dorea să stea la o coadă pentru cartofi ieftini, care se vând prin aşa-numita "mişcare a cartofului", o iniţiativă studenţească", spune Sara Young, stabilită în Salonic. Tot ea arată că primăria oraşului a delimitat parcele pentru cei care vor să cultive legume, în timp ce Universitatea oferă sfaturi pentru noii agricultori.

"A încerca să predai a devenit o luptă împotriva apatiei şi pragmatismului tinerilor. De ce să învăţăm, spun elevii când vad cum adulţii şcoliţi din familie nu mai au unde să lucreze. Pentru profesori este o provocare zilnică să ţină ridicat moralul tinerilor, chiar dacă nu sunt plătiţi în mod regulat", spune Sara Young. În Grecia, şomajul în rândul tinerilor a ajuns la aproape 50%.

"Un amic mi-a spus că nu a fost plătit începând din octombrie, iar dacă îşi dă demisia, cu siguranţă nu va vedea niciodată acei bani", spune Young.

Rebecca Hall predă limba engleză pentru o companie multinaţională din Atena, însă slujba este foarte precară şi presupune expirarea contractului şi încheierea altuia la fiecare câteva luni. "Costul vieţii pare să crească, să crească. Am mai mulţi prieteni greci decât englezi: unul dintre ei lucrează la banca ATE şi salariul lui a fost redus. Din fericire, este unul dintre acei greci care stă încă în apartamentul familiei."

Numărul studenţilor scade, însă numărul celor care vor să dea testul IELTS pentru a studia în străinătate creşte. "O altă prietenă este medic stomatolog. Îşi caută de lucru în Italia acum. Nu mai vede un viitor pentru ea aici", spune Rebecca Hall.

Pactul fiscal şi bătaia de joc

26 de state din UE au, începând din februarie, un nou tratat conceput pentru a slava Uniunea din criza datoriilor. El Pais sesiza că doar articolul 9 (din cele 16 existente) cere "promovarea creșterii economice". Și dispune ca semnatarii "să adopte acțiuni și măsuri necesare" pentru acesta. Dar tratatul continuă fără a concretiza niciuna. Continuă fără să aibă caracter obligatoriu. Continuă fără prevederea de amenzi pentru cel care nu o va face.

În schimb, toate acestea sunt stipulate la milimetru împotriva celui care nu își îndeplinește mandatul de reducere a deficitului. În această lipsă de simetrie rezidă bătaia de joc. În faptul că se vinde produsul ca instrument pentru a impulsiona cei doi poli ai politicii economice și se dezvoltă doar unul.

Cât despre cei care vor fi traşi la răspundere pentru nerespectarea tratatului, când acesta va intra în vigoare, vorbeşte recenta îngheţare a fondurilor de coeziune ale Ungariei, pentru depăşirea limitei de 3% a deficitului bugetar. În acest timp, Olanda şi Franţa au estimări de deficit bugetar mai mari decat cele ale Ungariei.