Proca - asasinul lui Gorbunțov, eliberat la comanda lui Plahotniuc

Mai puțin însă pe cele din Republica Moldova. Și asta pentru că timp de doi ani, din 2010, când a fost eliberat condiționat, și până săptămâna trecută, Proca a intrat și a ieșit de zeci de ori din țară.

La prima vedere un asasin ordinar, Vitalie Proca a avut protecție solidă în conducerea de vârf a țării. Iar acest lucru îl demonstrează reducerea pedepsei de la închisoare pe viață până la eliberarea lui condițonată, eliberarea ilegală a actelor, plimbarea nestingherită în afara țării și sfidarea grosolană a legii. 

La o analiză mai profundă a faptelor, toate sforile duc la nimeni altul decât la prim-vicepreşedinte Parlamentului, Vlad Plahotniuc, cel care controlează în întregime justiția din Republica Moldova, lucru demonstrat și afirmat în repetate rânduri în presă, dar chiar și de oameni din conducerea țării.

Pentru a înțelege legătura dintre Plahotniuc și Proca, precum și comandarea asasinatului bancherului rus Ghenadie Gorbunțov, lucrurile trebuie privite amănunțit, pe rând.

Vlad Plahotniuc, cel care a controlat și controlează în continuare justiția din RM, cel care a stat în spatele atacurilor raider din 2010 și 2011 asupra sistemului bancar de la noi din țară, are la cheremul său o serie de judecători de la CSJ (Mihai Poalelungi, iar anterior Ion Muruianu), CSM (Nichifor Corochii, iar anterior Nicolae Timofti, precum și întregul pachet de control la CSM). Totodată, Plahotniuc a ținut și ține în continuare sub papuc toate structurile de drept din țară, începând cu Procuratura Generală (Valeriu Zubco, echipa sa de procurori de la PG și de la Procuratura Anticorupție).

Printre structurile din buzunarul lui Plahotniuc intră și Centru Anticorupție, precum și Serviciul de Informație și Securitate, instituții care în 2010 și 2011 l-au protejat pe Plahotniuc în timpul atacurilor raider.

Mai mult, Plahotniuc a controlat și controlează organele politice și cele de reglemenare, care au participat activ la atacurile raider din 2010-2011 asupra sistemului finciar al RM. Acestea sunt: Banca Națională (prin intermediul guvernatorului BNM, Dorin Draguțan, și a viceguvernatorului, Emma Tăbârță), precum și Comisia Națională a Pieței Financiare (Mihail Cibotaru în trecut, iar în prezent printr-o serie de persoane din conducerea CNFP).

Faptul că Plahotniuc a fost organizatorul și beneficiarul atacurilor raider din 2010 – 2011 a fost dezvăluit de Curtea de Justiție din Londra, care a obligat mai multe companii off-shore să dezvăluie identitatea celor care au intrat ilegal în posesia acţiunilor furate de la băncile și companiile din RM. În urma perchezițiilor la aceste companii a ieșit la suprafață faptul că cel care a avut de câştigat de pe urma atacurilor a fost Plahotniuc.

Este important de înțeles un lucru: atacurile raider, inclusiv asupra Universalbank, controlată pe atunci de Gorbunțov, nu puteau avea loc fără suportul justiției, Procuraturii, SIS-ului, CNFP și BNM, toate fiind controlate de Plahotniuc.

Un rol aparte l-a avut și Partidul Democrat, iar mai târziu și Partidul Liberal, care au acordat suport și acoperiș politic. Or, în 2011 aceștia au protejat politic raiderul, aliindu-se și abordând poziții comune, prin împotrivirea față de discutarea publică a atacurilor raider și prin încercarea de a transfera cazul în culisele AIE.

În momentul în care atacurile raider au început să iasă la iveală, Plahotniuc a recurs la un alt șiretlic. În presa controlată de Plahotniuc au început să apară informații precum că Veaceslav Platon ar fi, de fapt, în spatele acestor atacuri, informații menite să schimbe accentele, să transfere vina pe spatele altcuiva, pentru a distrage atenția de la el și pentru a se spăla pe mâini.

Faptul că Plahotniuc a dirijat atacul raider la Universalbank, controlată de Gorbunțov, este evident din mai multe considerente. În primul rând, doar Plahotniuc a avut posibilitatea să tragă de toate sforile din justiție, procuratură, SIS, CNPF, BNM, Centrul Anticorupție, toate fiind controlate în totalitate de Plahotniuc.

Tot Plahotniuc a fost cel care l-a ajutat pe Gorbunțov în relația acestuia cu Vladimir Voronin, în perioada guvernării PCRM, la cumpărarea Universalbank, atunci când Voronin i-a ordonat lui Talmaci să tragă de sforile necesare în favoarea lui Gorbunțov.

Mai târziu, atunci când a venit la putere Alianța pentru Integrare Europeană, Gorbunțov a decis să rupă legătura bolnăvicioasă cu Plahotniuc, înțelegând pornirile banditești ale acestuia. Când Plahotniuc a simțit acest lucru, relațiile dintre el și Gorbunțov au devenit foarte proaste, iar Plahotniuc a decis să se răzbune pe Gorbunțov și să-l deposedeze de bancă. În acest caz un rol aparte l-au avut Vaja Djashi, membru al Consiliului de Administrare al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri (consiliu creat de Plahotniuc) și bancherul Renat Usatîi.

Alte victime ale atacurilor raider, organizate și realizate de către Plahotniuc, au fost Viorel Țopa și Victor Țopa, foștii co-acționari ai lui Plahotniuc la Victoriabank, Banca de Economii, ASITO și Victoria Asigurări.

Diferența între cazul Gorbunțov și cazul lui Viorel și Victor Țopa este că războiul dintre Plahotniuc și Viorel și Victor Țopa a devenit public. Plahotniuc a fost demascat public și orice acțiuni la nivel fizic i-ar fi creat probleme colosale lui Plahotniuc, de aceea acesta a apelat din nou la sforile sale din justiție, iar Viorel și Victor Țopa au fost condamnați la 8 și, respectiv, la 10 ani de închisoare.

În cazul Gorbunțov, Plahotniuc a decis să rezolve problema în stil mafiot – nu există omul, nu există problema - și Plahotniuc știa foarte bine, în Rusia un om poate fi lichidat fără probleme.

Astfel, la un an după ce Plahotniuc l-a deposedat pe Gorbunțov de Universalbank, bancherul rus este împușcat la Londra, după care Plahotniuc, cu ajutorul lui Dorin Drăguțan și Emma Tabârță au lichidat banca și au împărțit prada.

Și aici revenim la Vitalie Proca, arestat la Moscova săptămâna trecută. Deși în 2008, în perioada guvernării comuniste, acesta a încercat să iasă din închisoare invocând o tuberculoză în fază acută, judecătorii din Chișinău au refuzat solicitarea. Ca peste doi ani, când Plahotniuc se afla deja în fotoliul de prim-vicepreşedinte al Parlamentului, Proca vine cu aceeași solicitare, invocând aceeași tuberculoză acută. Aici apare judecătorul Andrei Bălan, de la Judecătoria Rezina, care-l eliberează din închisoare.

După atentatul nereușit asupra lui Gorbunțov la Londra, presa controlată de Plahotniuc a început să tirajeze subiectul pentru a face să se creadă că tentativa de ucidere a lui Gorbunțov a fost, de fapt, mâna rușilor pentru „păcate” din trecutul bancherului. Or, în cazul lui Gorbunțov a fost angajat un killer necunoscut, pentru siguranța că acesta nu va fi depistat.

Dacă e să admitem că totuși Proca a fost angajat de ruși pentru a-l împușca pe Gorbunțov, este greu de crezut că interlopii din Rusia au angajat un killer moldovean, neprofesionist, care în ambele atentate a eșuat, a împușcat din una și aceeași armă în ambele cazuri, iar în cazul de la București chiar a încurcat ținta și a împușcat un om nevinovat.

Vitalie Proca, în vârstă de 33 de ani, a copilărit în satul Pitușca, raionul Călărași, în satul în care s-au născut și părinții lui Vlad Plahotniuc. La 18 ani Proca a fost condamnat la închisoare pe viață după ce la 17 ani a omorât în bătaie două femei. Câteva luni mai târziu, judecătorii îi reduc pedeapsa la 20 de ani. Motivul este năucitor: Proca era minor când a comis crimele. 

Peste 14 ani, în 2010, Proca reușește să primească eliberarea condiționată în situația în care în perioada în care a stat în pușcărie Proca a încălcat de cel puțin 50 de ori regimul de pușcărie.

Fiind în libertate, Proca își face liber pașaport internațional. Asta chiar dacă, potrivit legislației, o persoană nu poate primi pașaport atât timp „execută pedeapsa în temeiul sentinței de judecată sau este tras la răspundere penală”.

După ce a fost arestat, acum o săptămână la Moscova, acesta urmează să fie extrădat în România, unde va fi judecat pentru tentativă de omor.