Peste 4.000 de măsuri speciale, efectuate de procurori în 2017

Statistica celor mai frecvente măsuri speciale, autorizate şi efectuate în cadrul urmăririi penale arată așa:

- interceptarea şi înregistrarea comunicărilor şi imaginilor – 3.142 cazuri;
- colectarea informaţiei de la furnizorii de servicii de comunicaţii electronice – 803;
- documentarea cu ajutorul metodelor şi mijloacelor tehnice, precum şi localizarea sau urmărirea prin sistemul de poziţionare globală (GPS) ori prin alte mijloace tehnice –287;
- monitorizarea sau controlul tranzacţiilor financiare şi accesul la informaţia financiară – 12;
- cercetarea domiciliului şi/sau instalarea în el a aparatelor ce asigură supravegherea şi înregistrarea audio şi video, a celor de fotografiat şi de filmat – 63;
- supravegherea domiciliului prin utilizarea mijloacelor tehnice ce asigură înregistrarea – 10.

Nemijlocit, de către procurori, în condiţiile legislaţiei procesual-penale, a fost autorizată înfăptuirea măsurilor speciale de investigaţii în 581 cazuri, inclusiv:

- identificarea abonatului, proprietarului sau utilizatorului sistemelor de comunicaţii electronice ori a punctelor de acces la sistemele informatice – 264 cazuri;
- urmărirea vizuală – 151;
- controlul transmiterii banilor sau a altor valori materiale extorcate – 99;
- investigaţia sub acoperire –31;
- achiziţia de control – 31;
- livrarea controlată – 2.

Măsurile speciale de investigaţii sunt eficiente în procesul de cercetare a infracţiunilor, iar autorizarea lor de către judecătorul de instrucţie este în măsură să asigure respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. Într-un interviu oferit portalului Digital.Report, Procurorul General a declarat că: „...astfel de măsuri au loc doar la investigarea crimelor grave, deosebit de grave şi excepţional de grave, iar organele de drept sunt obligate să aplice acest procedeu legal pentru a descoperi infracţiunea şi a-şi apăra cetăţenii. Atâta timp cât această măsură se derulează într-un câmp legal şi dă rezultate – ea va fi utilizată”.