Uniunea Eurasiatică în ceaţă

Presa rusă scrie că recenta declaraţie a spicherului Dumei de Stat a Federaţiei Ruse, Serghei Narîşkin, privind posibilitatea creării unui organ supranaţional în baza Uniunii eurasiatice a provocat reacţii negative în Kazahstan. Secretarul partidului kazah de guvernământ „Nur Otan”, Erlan Karin a comentat spusele lui Narîşkin ca fiind „doar o dorinţă a părţii ruse”. Acelaşi punct de vedree l-a exprimat şi consilierul prezidenţial în chestiuni politice, Ermuhamed Ertîsbaev. 

Preşedintele belarus a răspuns că Minskul preferă să nu se implice în chestiunea parlamentului eurasiatic. „Noi am ocupat următoarea poziţie: nu ne implicăm, nu spunem nimic. Lasă giganţii să decidă: vom avea parlament sau nu”. „Giganţii” sunt Rusia şi Kazahstan. Aceasta ar însemna, din punctul de vedere al unor analişti, că lucrule nu sunt suficient de clare în privinţa viitoarei uniuni moşite de Rusia, că în relaţiile dintre fondatori au apărut contradicţii privitor la „formatul posibilei uniuni”. 

Însă, pentru nostalgicii ruşi, nu e singura veste proastă care vine din Kazahstan. 

Pe la mijlocul lunii octombrie, Internetul a fost invadat de o ştire senzaţională privind discursul preşedintelui kazah Nursulştan Nazarbaievîn Turcia, la Istanbul, în cadrul ceremoniei de ridicare a drapelului Consiliului Turcic ( care include Azerbaijanul, Kazahstanul, Kîrgîzstanul şi Turcia). 

„Va ven timpul când toţi turcii se vor uni”, a spus Nazarbaiev, citându-l pe Ataturk. „De aceea vreau să-i salut pe toţi fraţii turci. Între Altai şi Marea Mediterană trăiesc peste 200 milioane de fraţi. Dacă ne unim cu toţii, vom fi o forţă foarte eficientă în lume”, a declarat Nazarbaev. „Noi, kazahii, trăim în patria întregului popor turc. După ce, în 1861, a fost ucis ultimul han kazah, am fost colonie a Rusiei Ţariste, apoi a Uniunii Sovietice. Pe parcursul a 150 de ani, kazahii erau cât pe ce să-şi piardă tradiţiile naţionale, datinele, limba, religia. Cu ajutorul celui de Sus, în 1991, ne-am proclamat independenţa. Strămoşii voştri, plecând din patria istorică, din Kaganatul Turcic, au luat cu ei şi denumirea poporului turc. Până acum, turcii îi numesc pe cei mai buni gighiţi – „kazak”. Iată noi suntem acei kazahi”, a subliniat Nazarbaiev. 

El a mai adăugat că atunci, când pe 16 decembrie 1991, la 16-00, parlamentul Kazahstanului a proclamat independenţa, peste o oră la telefonat Turgut Ozal ca să felicite poporul kazah. „Statul turc primul s-a bucurat de independenţa noastră, a recunoscut independenţa noastră. Poporul nostru nu va uita aceasta niciodată”, a promis Nazarbaiev.

Apelul la unire a poporelor turcice nu sunt vorbe goale. „Deja s-au făcut mulţi paşi în această direcţie. În particular, a fost creată organizaţia culturală Turksoy, din iniţiativa preşedintelui kazah a fost format Consiliul şefilor statelor turcofone, în Baku şi-a început activitatea Adunarea Parlamentară a Statelor Turcice, iar în Astana funcţionează Aacademia Turcică. Acesta este un fundament, pe care, în mare parte graţie iniţiativelor lui Nursultan Nazarbaiev, se va construi viitoarea casă comună a popoarelor turcice”, scrie Kazahinform. 

De menţionat, că în perioada independenţei, ponderea kazahilor în Kazsahstan a crescut de la 43% în 1991 la 72% în 2012. Pe teritoriul Kazahstanului au fost descoperite minereuri reprezentând întreaga tăbliţă alui Mendeleev. (N.N.)