UE îl privește pe Chetraru ca pe un complice al mafiei din RM
Directorul Centrului Național Anticorupție din Republica Moldova este văzut ca un personaj dubios în Uniunea Europeană. Analiștii de laEUobserver se îndoiesc că Viorel Chetraru și-ar face corect meseria în cazul dosarului privind milioanele de euro ale mafiei rusești, spălate prin băncile europene, inclusiv prin Banca de Economii.

„CNA a deschis în decembrie o procedură penală pe acest caz. Există totuși semne de întrebare dacă directorul CNA, Viorel Chetraru, își va face corect datoria. Potrivit presei din Republica Moldova, Chetraru este proprietarul unui imobil de lux în valoare de 300 de mii de euro, construit pe un teren pus sub sechestru în 2004. Este un imobil cu mult mai scump decât i-ar permite salariul”, comentează EUobserver.
Mai mult, EUobserver relevă că directorul CNA este „asociat personal al lui Grigore Gacichevici, fostul director al Băncii de Economii, prin care se spune că mafia rusă a spălat bani”.
„Premierul Vlad Filat a lansat recent o campanie contra corupției, chiar dacă aceasta ar putea distruge coaliția cu Partidul Democrat, de unde vin funcționarii care sunt acuzați”, mai comentează EUobserver.
Structurile de drept din Cipru, Estonia, Letonia și Lituania cercetează în prezent cazul delapidării a 230 milioane de euro de către gruparea criminală din Rusia „Kliuev”. Această grupare a deturnat sute de milioane de euro de la autoritățile fiscale ruse și a conspirat cu înalți oficiali ruși să-l ucidă pe Serghei Magnițki, avocatul companiei Hermitage Capital din Marea Britanie.
Hermitage Capital a depus o plângere la Procuratura RM, în care se spune că gruparea „Kliuev” ar fi transferat 53 milioane dolari din banii furați din banca rusească Krainiy Sever pe două conturi în Banca de Economii. Totodată, în documente se arată că ulterior Banca de Economii a transferat acești bani în mai multe conturi din Austria, Cipru, Estonia, Finlanda, Letonia și Lituania, Elveția și Hong Kong.
Schema folosită de criminali în cazul Magnițchi este aceeași ca și încazul oamenilor de afaceri Victor Țopa și Viorel Țopa. În ambele cazuri vorbim de atacuri asupra proprietăților, cu participarea structurilor coercitive (organele represive). Totodată, în ambele cazuri, după atacul raider, victimele au fost puse sub învinuire penală pentru a fi reduse la tăcere. Atât în cazul Magnițchi, cât și în cazul oamenilor de afaceri Victor și Viorel Țopa, victimele trebuiau condamnate la „regim închis” pentru a preveni revendicarea proprietăților furate cu concursul direct al structurilor statului.
Singura diferență este că Victor și Viorel Țopa sunt astăzi în viață, pentru că au reușit să evadeze. Procedura însă îi așteaptă la închisoare și este una „prescrisă” de Vlad Plahotniuc prin judecătorii săi.


