TOP 10 proiecte politice eşuate

1)Proiectul privind transformarea Moldovei în republică prezidenţială

În 1999, Preşedintele Moldovei, Petru Lucinschi a venit cu ideea trecerii Republicii Moldova de la sistemul de guvernare mixt la cel prezidenţial. În acest sens a fost chiar organizat şi un referendum consultativ (pe 23 mai 1999). Chiar dacă majoritatea participanţilor la referendum a votat pentru republică prezidenţială, rezultatele lui nu au fost validate pentru că prezenţa la votare a fost mai mică decît minimul necesar la acea perioadă – 60%. Ulterior, la 5 iulie 2000, Parlamentul a votat pentru transformarea Moldovei în republică parlamentară şi ideea lui Petru Lucinschi aşa şi nu a ajuns să fie realizată.

2)Referendumul Alianţei Social-Democrate din Moldova

În 2002, Alianţa Social-Democrată din Moldova a venit cu iniţiativa desfăşurării unui referendum în problema modificării actualului sistem electoral. Formaţiunea, condusă de ex-Premierul Dumitru Braghiş, a desfăşurat o amplă campanie în susţinerea acestui referendum, în cadrul căreia a colectat peste 200 de mii de semnături ale cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot. Comisia Electorală Centrală a aprobat listele cu semnături şi le-a transmis Parlamentului, însă Partidul Comuniştilor, care avea majoritate parlamentară constituţională la acea etapă, a votat împotriva fixării datei referendumului.

3)Uniunea partidelor de stînga

După venirea la putere în 2001, Preşedintele Vladimir Voronin a venit cu ideea constituirii Uniunii partidelor de stînga. După o şedinţă pompoasă la Preşedinţie, s-a anunţat crearea acestei Uniuni în frunte cu liderul Partidului Democrat, Dumitru Diacov. Însă, aceasta a fost prima şi ultima apariţie în public a acestei Uniuni. Ulterior, despre ea nu s-a mai auzit nimic.

4)Darea în arendă a Transnistriei

În campania electorală a alegerilor parlamentare din aprilie 2009, Partidul Social Democrat din Moldova a venit cu un proiect politic care a şocat opinia publică – cedarea Transnistriei în arendă Federaţiei Ruse pentru un termen de 30 de ani. În această perioadă, partea rusă, conform angajamentelor pe care urma să şi le asume, urma să asigure un înalt nivel de democraţie în stînga Nistrului, ceea ce, în opinia formaţiunii, ar fi facilitat procesul ulterior de reintegrare a ţării.

5)Forul Democratic din Moldova

Imediat după alegerile parlamentare anticipate din 2001, zece partide democratice, care au rămas în afara Parlamentului, au creat Forul Democratic din Moldova. Acest organ consultativ al partidelor democratice extraparlamentare îşi propunea drept scop coordonarea activităţii formaţiunilor membre astfel încît acestea să devină o opoziţie eficientă în raport cu guvernarea comunistă. La un moment dat se discuta chiar despre fuzionarea tuturor formaţiunilor membre ale Forului într-un singur partid. Dar, peste cîteva luni de la constituire, Forul pur şi simplu a dispărut.

6)Referendumul Partidului Liberal Democrat din Moldova

În 2008 Partidul Liberal Democrat din Moldova a colectat peste 240 de mii de semnături ale cetăţenilor cu drept de vot care susţineau ideea desfăşurării unui referendum în problema trecerii la sistemul electoral mixt de alegere a deputaţilor şi revenirea la sistemul de alegere a şefului statului de către întreg poporul. Însă, Comisia Electorală Centrală a invocat neconcordanţa normelor constituţionale cu privire la numărul minim de semnături ale cetăţenilor necesar pentru demararea referendumului şi a respins ideea desfăşurării acestuia.

7)Referendumul Partidului Popular Creştin Democrat

În decembrie 2002, Partidul Popular Creştin Democrat a creat un grup de iniţiativă privind desfăşurarea unui referendum în problema aderării Republicii Moldova la NATO. Însă, deja în ianuarie 2003 Comisia Electorală Centrală refuză înregistrarea acestui grup de iniţiativă pe motiv că un astfel de referendum ar contraveni Constituţiei, care prevede că Republica Moldova este stat neutru şi nu poate adera la nici un bloc militar.

8)Blocul social-democrat

În ajunul alegerilor parlamentare din 1994, în Moldova are loc o coalizare semnificativă a forţelor de orientare social-democrată, care creează un bloc electoral cu acelaşi nume. Din componenţa blocului făceau parte: Partidul Social Democrat din Moldova, Uniunea Tineretului din Moldova, Liga Naţională a Tineretului din Moldova, Mişcarea Democratică din lingă Nistrului „Demnitatea”. Cu acest bloc s-a solidarizat Federaţia Sindicatelor Independente din Moldova. Însă, blocul a înregistrat un eşec total – contrar aşteptărilor, a acumulat puţin sub bariera electorală de 4%.

9)Alianţa Forţelor Democratice

În campania electorală a alegerilor parlamentare din 1998, în Republica Moldova a fost lansat un proiect politic promiţător – Alianţa Forţelor Democratice. Din componenţa acestui bloc electoral făceau parte: Partidul Naţional Ţărănesc din Moldova (PNŢCDM), Partidul Liberal din Moldova, Partidul Naţional Liberal. Însă, blocul a acumulat doar 2,24%. În mare parte, aceasta se explică prin faptul că pe acelaşi segment de electorat erau minimum două entităţi politice puternice: Convenţia Democrată din Moldova şi Partidul Forţelor Democratice, care au şi acces în Legislativ.

10)Congresul cetăţenilor

Ideea convocării Congresului cetăţenilor, care este acum una extrem de actuală şi folosită pe larg de Partidul Comuniştilor, în premieră a fost utilizată în perioada anilor 1999-2000 de Preşedintele republicii, Petru Lucinschi. După ce a pierdut practic orice posibilitate de a controla Parlamentul, ex-şeful statului a decis să-şi ia drept aliat poporul. Însă, după convocarea şi desfăşurarea cu mare pompă a unui Congres al cetăţenilor, toţi au uitat de acest proiect.