TOP 10 partide extraparlamentare

TRIBUNA a realizat un clasament al celor mai active 10 partide extraparlamentare, luînd în calcul gradul de prezenţă al acestora în viaţa publică a ţării. Din start, precizăm că în acest clasament se regăsesc şi unele partide care au cîte unu, doi sau trei deputaţi în Parlament din simplul motiv că nu formaţiunile respective i-au ajutat să ajungă deputaţi, ei făcînd parte din alte partide în momentul obţinerii mandatelor.

1)Partidul Socialiştilor

Are o bună comunicare cu publicul prin intermediul liderilor săi, dar şi a serviciului său de presă. Formaţiunea îşi face public punctul de vedere practic asupra tuturor evenimentelor importante din viaţa ţării, ceea ce îi asigură o prezenţă considerabilă în mass-media. În plus, socialiştii lansează deseori iniţiative în domenii de maximă sensibilitate pentru opinia publică (interzicerea marşurilor unioniste; demiterea Primarului capitalei etc.), iar cei trei deputaţi pe care-i are folosesc destul de iscusit tribuna Parlamentului pentru promovarea mesajelor pe care le consideră importante.

2)Partidul Social Democrat

Acest partid preferă să mizeze pe acţiuni cu caracter de masă. Astfel, în ultima perioadă, social-democraţii au organizat numeroase acţiuni de protest, dar şi ample campanii de colectare a semnăturilor cetăţenilor: pentru diminuarea tarifelor şi preţurilor; pentru aderarea Republicii Moldova la Comunitatea Economică Euro-Asiatică şi la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. În plus, partidul are o bună comunicare cu presa, distribuind periodic comunicate privind activităţile în care este implicat.

3)Partidul Regiunilor

Prezenţa în viaţa publică acest partid o datorează în exclusivitate liderului său, Başcanului autonomiei găgăuze, Mihail Formuzal, care este şi membru al Guvernului din oficiu. Mihail Formuzal este cunoscut ca un statalist înrăit, ca un adept al integrării Republicii Moldova în structurile euro-asiatice, ca un anti-unionist convins, dar şi ca un apărător înveterat al regiunilor în intenţia lor de a obţine o autonomie locală reală. El nu scapă nici o ocazie pentru a se manifesta pe aceste filiere, fiind permanent în atenţia opiniei publice.

4)Partidul Naţional-Liberal

Este formaţiunea care se concentrează pe două direcţii de activitate: promovarea mesajelor unioniste şi promovarea mesajelor anti-Guvern. PNL mizează atît pe o bună comunicare cu presa prin intermediul comunicatelor, prezenţei la diferite emisiuni de dezbateri, utilizării mijloacelor on-line, cît şi pe acţiunile cu caracter de masă. Naţional-liberalii nu scapă nici o ocazie de a participa la acţiuni care, în opinia lor, ar putea ajuta la atingerea scopurilor programatice pe care le au.

5)Partidul „Patrioţii Moldovei”

Fiind o formaţiune politică relativ tînără, „Patrioţii Moldovei” au reuşit destul de repede să se impună, cel puţin în ochii ziariştilor. Organizînd permanent acţiuni cu caracter anti-unionist şi pro-rus, această formaţiune, conştient sau inconştient, a intrat pe o nişă destul de atractivă pentru presă. Desele scandaluri cu implicarea reprezentanţilor acestei formaţiuni îi asigură o prezenţă permanentă în viaţa publică a ţării, deşi deocamdată este greu de spus dacă aceasta va fi suficient pentru ca partidul să poată spera la accederea în Parlament în cadrul următoarelor alegeri parlamentare.

6)Partidul „Acţiunea Democrată”

PAD are în rîndurile sale un şir de personalităţi marcante care vin preponderent din sectorul neguvernamental şi încearcă să-şi construiască majoritatea mesajelor sale pe alternativele existente în raport cu actuala, dar şi cu fosta guvernare. Partidul are o prezenţă semnificativă în presă, iar tentativele pe care le face în vederea sporirii rating-ului şi popularităţii sale sînt o dovadă că încă nu a găsit nişa electorală perfectă.

7)Partidul Popular Creştin Democrat

Acest partid a fost prezent constant în Parlament din 1990 pînă în 2009, participînd activ la viaţa politică a ţării. Din 2009 însă, de cînd a trecut în opoziţie, dar în special după ce de la cîrma sa a plecat Iurie Roşca, această formaţiune este tot mai puţin prezentă în viaţa publică. Doar mijloacele de informare în masă loiale acestei formaţiuni transmit periodic mesajele creştin-democraţilor. Prezenţa în alte mijloace de informare în masă este una destul de redusă, liderii formaţiunii organizînd conferinţe de presă şi expediind comunicate extrem de rar.

8)Partidul Popular Socialist

Fondat de fostul ideolog al PCRM, Victor Stepaniuc, Partidul Popular Socialist lasă impresia că ştie ce înseamnă să ai o bună colaborare cu presa şi ce rol joacă aceasta în promovarea actorilor politici. Victor Stepaniuc, dar şi alţi lideri ai partidului, depun eforturi pentru a fi prezenţi în viaţa publică a ţării, pronunţîndu-se pe marginea celor mai importante evenimente, dar, deocamdată, succesele lor în această direcţie sînt extrem de modeste.

9)Partidul „Renaşterea”

Această formaţiune a fost creată acum o săptămînă, dar a fost permanent în centrul atenţiei presei şi a opiniei publice în ultimele luni (grupul de iniţiativă şi liderii). Iniţiativa constituirii partidului aparţine unui grup de foşti deputaţi comunişti, condus de Vadim Mişin, care nu din auzite ştiu cum funcţionează un partid şi cît de importantă este promovarea imaginii lui în societate. De aceea, liderii formaţiunii nou create au o prezenţă destul de bună în presă, comunicînd eficient despre partidul pe care-l reprezintă şi mesajele promovate de acesta.

10)Partidul Popular Republican 

Condus de fostul prim-vicepremier Nicolae Andronic, acest partid a avut anterior o prezenţă semnificativă în presă, dar şi în viaţa publică a ţării în general. Nu se ştie din ce motive, dar în ultima perioadă această formaţiune a scăzut turaţiile şi îşi face simţită prezenţa din ce în ce mai rar. Oricum, atunci cînd vine cu un comunicat de presă, o declaraţie sau o simplă luare de atitudine, PPR dovedeşte că este o formaţiune cu viziuni clare şi care rămîn neschimbate pe parcursul întregii sale existenţe.