TOP 10 dosare cu implicarea politicienilor

1)Dosarul 7 aprilie 2009

Este dosarul în care sînt implicaţi un număr impunător de politicieni. În cei mai bine de trei ani care au trecut de la protestele violente din 7 aprilie 2009, în timpul cărora au fost incendiate sediile Parlamentului şi Preşedinţiei, procurorii au audiat astfel de politicieni ca: ex-Preşedintele Vladimir Voronin, ex-ministrul Afacerilor Interne, Gheorghe Papuc, ex-directorul Serviciului de Informaţii şi Securitate, Artur Reşetnicov, Premierul Vlad Filat, Primarul capitalei, Dorin Chirtoacă, Preşedintele Curţii de Conturi, Serafim Urechean, deputaţii Mihai Ghimpu şi Mark Tkaciuk etc. Este cel mai de amploare proces cu implicarea politicienilor, despre care nimeni nu ştie cînd se va termina.

2)Dosarul Pasat

Valeriu Pasat a fost arestat la 11 martie 2005, pe Aeroportul Internaţional Chişinău, în timp ce revenea în ţară din Rusia. Iniţial, Procuratura Generală l-a acuzat de prejudicierea în proporţii deosebit de mari a statului în procesul de vînzare, în 1997, a 21 de avioane MIG-29 către SUA. Valeriu Pasat deţinea atunci funcţia de ministru al Apărării. Ulterior, el a mai fost acuzat şi de prejudicierea statului în procesul de vînzare a unor sisteme reactive de foc „Uragan” şi a rachetelor pentru acestea, la preţuri reduse. La 17 ianuarie 2006, Judecătoria sectorului Centru al municipiului Chişinău l-a condamnat pe Pasat la 10 ani privaţiune de libertate. La 9 iulie 2007, Curtea de Apel Chişinău l-a achitat în ceea ce priveşte încălcările la vînzarea avioanelor amintite. Dar judecătorii au lăsat în vigoare sentinţa legată de vînzarea sistemelor reactive de foc „Uragan”. În cele din urmă, dosarul lui Valeriu Pasat a nimerit sub incidenţa Legii cu privire la amnistie din anul 2004, în legătură cu aniversarea a 10-a a Constituţiei Republicii Moldova. Imediat după pronunţarea sentinţei, Pasat a fost pus în libertate, chiar în sala de judecată. El a stat la închisoare, aflîndu-se sub urmărire penală, aproape doi ani.

3)Dosarul Cubreacov

Fostul vicepreşedinte al Partidului Popular Creştin Democrat (PPCD), Vlad Cubreacov, a dispărut, în primăvara anului 2002, în timpul amplelor proteste iniţiate de formaţiunea sa împotriva guvernării comuniste. Dispariţia politicianului a fost cel mai discutat subiect la acea perioadă, Vlad Cubreacov fiind atît deputat în Parlamentul Republicii Moldova, cît şi membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. El a reapărut după cîteva luni. Una din versiuni a fost că deputatul a fost răpit de persoane necunoscute şi ţinut un timp închis într-un imobil din regiunea transnistreană, după care – repus în libertate. Dosarul se examinează pînă în prezent de organele procuraturii.

4)Dosarul ambulanţelor

„Dosarul ambulanţelor” a fost intentat în 2004 Primarului de atunci al capitalei, liderului celei mai importante formaţiuni de opoziţie de la acea perioadă, Serafim Urechean. El era acuzat că şi-a depăşit atribuţiile de serviciu şi a cauzat daune bugetului public în procesul de achiziţionare a 40 de automobile Volkswagen, care ulterior au fost reutilate şi transformate în ambulanţe pentru Spitalul de urgenţă. După cinci ani de judecată, Serafim Urechean a fost achitat. În toată această perioadă el a declarat că dosarul este unul politic, intentat la comanda guvernării comuniste a Republicii Moldova.

5)Dosarul IPTEH

În 2008, guvernarea comunistă a Republicii Moldova decide naţionalizarea unui sediu în centrul Chişinăului, care aparţinea companiei IPTEH. Printre acţionarii întreprinderii se număra şi o companie înregistrată în România, proprietar al căreia este liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova, actualul Premier Vlad Filat. În noiembrie 2009, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a dat cîştig de cauză acţionarilor, iar în iunie 2012 dosarul a fost scos de pe rol, sediul revenind adevăraţilor săi proprietari.

6) Dosarul Megadat

Compania Megagadat.com, care presta servicii Internet, aparţinea fostului lider al Partidului Social-Democrat, actualmente deputat comunist, Eduard Muşuc. Guvernarea comunistă a declarat nevalabile licenţei acestei companii şi, în rezultat, ea şi-a sistat activitatea. Pentru proteste, Eduard Muşuc a fost privat de liberate, rămînînd în închisoare timp de cîteva luni. La 8 aprilie 2008, CEDO a pronunţat o hotărîre în care a constatat în unanimitate violarea dreptului companiei la protecţia proprietăţii şi a lăsat la discreţia părţilor să ajungă la o înţelegere amiabilă. La 19 august 2010, după eşuarea încheierii unui acord de reglementare amiabilă cu compania reclamantă, Guvernul a informat Curtea că a propus să facă o declaraţie unilaterală în vederea soluţionării chestiunii de satisfacţie echitabilă. Guvernul s-a obligat să plătească companiei reclamante 120 mii euro pentru a acoperi orice prejudiciu, precum şi 10 mii euro cu titlu de costuri şi cheltuieli. Compania Megadat s-a declarat nemulţumită şi a solicitat Curţii să respingă propunerea Guvernului. Într-un final, CEDO a căzut de acord cu unele afirmaţii ale Guvernului şi, avînd în vedere suma compensaţiei propuse din declaraţia unilaterală, a considerat că nu mai este justificată continuarea examinării cererii şi a scos-o de pe rol.

7) Dosarul avioanelor TU-154B

În martie 2008, la solicitarea fracţiunii parlamentare a Partidului Popular Creştin Democrat (PPCD), Procuratura a revenit la un dosar intentat ca urmare a activităţii unei comisii parlamentare de anchetă în octombrie 1998. Acea comisie, condusă de liderul PPCD, Iurie Roşca, a considerat că s-au comis ilegalităţi în procesul de înstrăinare a 6 avioane TU-154B la un preţ de 1 110 000 dolari. Procuratura l-a invitat la audieri pe liderul PLDM, Vlad Filat, care, în 2008, era unul din liderii opoziţiei, iar în perioada comercializării avioanelor a deţinut funcţia de şef al Departamentului de Privatizare şi Administrare a Proprietăţii de Stat. Procurorii au examinat dosarul prin prisma unor posibile încălcări admise în această tranzacţie la capitolul negocieri directe cu cumpărătorul şi o posibilă diminuare de preţ. Vlad Filat a calificat dosarul drept unul politic şi drept o tentativă a guvernării comuniste şi a aliaţilor ei creştin-democraţi de a se răfui cu el. Ulterior, din lipsă de probe, dosarul a fost închis.

8) Dosarul Andronic

Acest dosar, de asemenea, a fost intentat pe timpul guvernării comuniste şi a vizat tot un lider al unui partid de opoziţie – Nicolae Andronic, liderul Partidului Popular Republican. El a fost acuzat că, în perioada cînd deţinea funcţia de prim-vicepremier (1998-1999), ar fi facilitat scoaterea unei cantităţi mari de grîu din rezerva de stat, de care a beneficiat un agent economic şi care ulterior nu a fost întoarsă statului. Nicolae Andronic a calificat dosarul drept unul politic, care nu are nimic la bază. După plecarea comuniştilor de la putere, acest dosar a fost închis.

9) Dosarul Formuzal

Acest dosar a fost intentat pe timpul guvernării comuniste Başcanului autonomiei găgăuze, Mihail Formuzal, pe motiv că ar fi comis unele ilegalităţi în perioada cînd deţinea funcţia de primar de Ceadîr-Lunga. La concret, el a fost acuzat că, la 23 octombrie 2003, depăşind atribuţiile sale legale, a încheiat un contract de vînzare-cumpărare cu un cetăţean, în conformitate cu care ultimului i-au fost transmise în proprietate clădirile de serviciu, utilajele de  apeduct şi canalizare, clădirea WC din ogradă şi învelişul de asfalt în valoare de 210000 lei, care era obiect de evaluare al Camerii de Comerţ şi Industrie a ATO Găgăuzia. De asemenea, el a fost acuzat că, neavînd împuterniciri, în mod gratuit  a transmis cetăţeanului în proprietate gardurile din metal şi din lemn cu costul de 9008 lei şi un rezervor subteran cu costul de 23807 lei,  prin ce a prejudiciat  bugetul local  în sumă de 32815 lei. Başcanul a mai fost acuzat şi de faptul că, la  17 martie 2005, tot  în calitate de primar al or. Ceadîr-Lunga, ar fi permis comercializarea către un alt cetăţean a unui lot aflat în folosinţă publică la un preţ mai redus decît cel real. Mihail Formuzal s-a judecat timp de mai mulţi ani cu cei care i-au adus aceste acuzaţii. El a calificat din start dosarul drept unul politic şi, în final, a obţinut achitarea sa.

10) Dosarul Roşca

Iurie Roşca, fostul lider al Partidului Popular Creştin Democrat (PPCD), a devenit primul deputat în istoria Republicii Moldova care a fost lipsit de imunitate parlamentară. Acest lucru s-a întîmplat pe data de 5 iulie 2001. Majoritatea comunistă a votat pentru lipsirea sa de imunitate per motiv că pe numele lui Iurie Roşca fusese intentat un dosar în care el era acuzat de maltratarea angajatei unei tipografii în luna martie a aceluiaşi an. După lipsirea de imunitate, Iurie Roşca a mers în judecată unde a avut ocazia să se apere de acuzaţiile aduse.