Societatea civilă cerea în 2012 schimbarea sistemului electoral

În raportul ”Efectele schimbării sistemului electoral în Republica Moldova”, elaborat de organizație, se mai arată că schimbarea modului de alegere a deputaților este rezonabilă, chiar dacă implică anumite riscuri pentru funcționarea Parlamentului și a dezbaterilor din Legislativ. Schimbarea este raţională și pentru a accelera procesul de reintegrare a ţării şi a include reprezentanţii din raioanele de est în viaţa politică a Republicii Moldova, scrie hotnews.md.

Autorii documentului menționează și că ”este nevoie de o democratizare a partidelor politice, dar cu certitudine nu este nevoie de dispariţia lor sau menţinerea lor artificială. În acelaşi timp, este nevoie şi de o legătură mai puternică între alegători şi aleşi. 

Un alt moment evidențiat în raport sunt dezbaterile cu privire la schimbarea sistemului de vot. ”În statele cu un sistem democratic şi în statele care aspiră la un astfel de sistem, de regulă, subiectul schimbării sistemului electoral este supus unor dezbateri ample cu participarea celor mai importanţi actori – societatea civilă, partide politice, mass-media, experţi naţionali şi internaţionali, organizaţii internaţionale, etc. Prin urmare, devine evidentă necesitatea unor discuţii largi care să asigure un proces transparent şi incluziv", recomanda IDIS Viitorul.

Amintim că proiectul de trecere la votul mixt este cel mai discutat subiect politic de la proclamarea independenței țării. Documentul a fost supus unui amplu proces de dezbateri cu implicarea deputaților, experților și a societății civile. Documentul presupune că la alegerile din 2018, 50 de deputați vor fi aleși în baza listelor de partid, iar 51 – în circumscripții uninominale.