RM, condamnată la CEDO pentru condiții inumane în închisori

Este vorba despre reclamantul Constantin Modarcă, arestat pe 13 octombrie 2007 fiind suspectat de omor. La 7 august 2008 el a fost condamnat la 15 ani de închisoare de către judecătoria Străşeni, iar sentinţa a fost menţinută de instanţele superioare.

La 17 octombrie 2007 reclamantul a fost plasat în Penitenciarul nr. 13 Chişinău. El a fost transferat la 27 noiembrie 2007 la Spitalul de Psihiatrie Codru și s-a întors la Penitenciar la 18 decembrie 2007.

Ulterior, la 18 ianuarie 2009 reclamantul a fost transferat la Penitenciarul nr. 5 din Cahul, iar începând cu 21 ianuarie 2009 el este deținut în Penitenciarul nr. 1 din Taraclia.

Recent reclamantul s-a plâns la CEDO pe condiţiile de detenţie. Modârcă a declarat că a fost deținut ţinut într-o celulă de 12 metri pătraţi împreună cu mai mult de 5 persoane, celula era umedă şi plină de paraziţi, nu era ventilată, iar pe timp de iarnă în celulă era frig. Mai mult, reclamantul s-a plâns și pe mâncare, pe motiv că e puţină şi necomestibilă.

În faţa Curţii reclamantul s-a plâns de violarea art. 3 CEDO, deoarece a fost deţinut în condiţii inumane şi degradante.

Totodată, el s-a plâns Curții Europene că a fost condamnat ilegal, iar procuratura şi instanţele de rigoare nu au verificat toate circumstanţele cauzei.

CEDO a constatat, în unanimitate, violarea art. 3 al Convenţiei în privinţa condiţiilor de detenţie în Penitenciarul nr. 13 datorită supraaglomerării celulelor, a lipsei accesului la lumina naturală, a calităţii şi cantităţii insuficiente a hrănii şi condiţiilor sanitare insuficiente în celulă.

În ceea ce privește condamnarea sa, CEDO a decis că pretențiile reclamantului sunt inadmisibile, „deoarece Curtea nu a re rolul de a patra instanță în a decide dacă condamnarea reclamantului a fost ilegală”.

Reclamantul nu a formulat careva pretenții cu privire la satisfacția echitabilă, invocând că își dorește doar eliberarea sa din închisoare pentru a avea grijă de părinți. În consecință, Curtea a decis să nu-i acorde nicio sumă cu titlu de satisfacție echitabilă.