Republica Moldova: 200 de ani de la anexarea Basarabiei la Imperiul Rus

Evenimentele respective şi consecinţele acestora continuă să fie privite contradictoriu peste Prut - pentru unii ca o zi de eliberare, pentru alţii doliu, provocând conflicte şi în prezent. 

În acest an, manifestaţiile dedicate acestei zile au fost mult mai intense decât de obicei. Câteva zeci de organizaţii neguvernamentale au constituit încă acum un an o asociaţie numită Acţiunea 2012, recent a fost constituit şi un Consiliu al Unirii, format din organizaţii şi personalităţi de pe ambele maluri ale Prutului, care pledează deschis pentru unirea Republicii Moldova cu România. Pe de altă parte, unele organizaţii şi partide moldoveniste şi rusofile au organizat în ultimul timp acţiuni antiunioniste, iar la 25 martie a avut loc şi un conflict stradal între cele două tabere în timpul unor astfel de manifestaţii. 

Şi politicienii s-au certat din cauza viziunilor diferite în privinţa acestei date. Săptămâna trecută, Primăria Chişinăului, condusă de liberalul Dorin Chirtoacă, a anunţat data de 16 mai ca zi de doliu şi a cerut arborarea drapelelor în bernă, decizie care a provocat reacţii dure ale comuniştilor din Consiliul municipal. Nici în cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană nu există o unitate de idei în această privinţă. O propunere a Partidului Liberal de a declara data de 16 mai zi de doliu naţional şi de a fi organizată o şedinţă specială a parlamentului nu a fost susţinută de colegii din coaliţie. Mai mult, liderul democraţilor, preşedintele parlamentului Marian Lupu, a declarat că organizatorii acţiunilor de comemorare a zilei de 16 mai sunt antistatalişti, deoarece doresc unirea cu România.