Opțiunea Putin pentru Transnistria: Stat în stat

Rusia vrea un statut special pentru Transnistria, însă din document lipsesc detalii care să explice ce înțelege Kremlinul prin această sintagmă, folosită des în ultima perioadă de diplomația rusă. Este însă menționată respectarea suveranităţii, integrităţii teritoriale şi neutralității Republicii Moldova.

Conflictul din Transnistria a fost declanșat cu mai bine de 20 de ani în urmă. De atunci, negocierile mediate de comunitatea internațională – așa numitul format 5+2 - au rămas fără rezultat. Discuțiile au fost blocate în perioada în care Igor Smirnov a condus regiunea separatistă.

De-a lungul timpului, Moscova a prezentat mai multe planuri de rezolvare a conflictului, niciunul acceptat de Chișinău, din cauza prevederilor inacceptabile în raport cu legea supremă – Constituția Republicii Moldova.

Cât privește Abhazia şi Osetia de Sud, regiuni secesioniste ale Georgiei, Moscova își asumă dezvoltarea acestora ca republici democrate. Strategia Rusiei prevede susținere financiară pentru refacerea economică și socială a celor două zone. Mai mult, Moscova oferă garanții de securitate explicite.

În privința conflictului din Nagorno-Karabah, Kremlinul pare să caute încă o soluție, cu sprijinul  Grupului de la Minsk, unde partenerii de dialog sunt Statele Unite și Franța. Disputa armeano-azeră, primul conflict interetnic din fosta Uniunea Sovietică, a  izbucnit în 1988.

Vladimir Putin a fost învestit pentru a treia oară luni, 7 mai, președinte al Federației Ruse.