Omul Săptămînii – Dmitri Rogozin, vicepremier în Guvernul Federaţiei Ruse
În această săptămînă, vicepremierul rus a întreprins prima sa vizită în Moldova după ce a fost numit în noua sa calitate – de copreşedinte al Comisiei mixte interguvernamentale moldo-ruse şi de reprezentant special al Preşedintelui Rusiei pentru Transnistria.

Venirea sa în Moldova a fost, fără îndoială, cel mai important eveniment politic al săptămînii. Dintr-un anumit punct de vedere, putem spune că această vizită „a făcut agenda” atît a politicienilor, cît şi a analiştilor politici din Moldova. Şi aceasta pentru că, la nivel de declaraţii, atît Dmitri Rogozin, cît şi reprezentanţii clasei politice de la Chişinău au pregătit temeinic evenimentul. Unele aspecte ale biografiei vicepremierului rus (care, după cum singur a mărturisit, a luptat cu arma în mîină de partea Tiraspolului în timpul conflictului armat de pe Nistru din 1991-1992), cît şi declaraţiile sale jignitoare la adresa Moldovei (spre exemplu: el a comparat Moldova cu un coteţ unde e multă zarvă) au creat un fon de nervozitate, dar, totodată, şi o mare aşteptare. În timp ce unii politicieni, anticipînd venirea lui Rogozin, s-au grăbit să-i aducă acuzaţii şi să vină cu propuneri care mai de care, alţii au preferat să se pregătească în linişte, încercînd să anticipeze anumite acţiuni şi declaraţii ale lui Dmitri Rogozin, dar şi să calculeze impactul vizitei lui asupra propriei imagini.
Contrar aşteptărilor, Dmitri Rogozin a avut un comportament relativ calm şi, pe alocuri, chiar constructiv. El a fost suficient de rezervat în declaraţii şi aprecieri şi s-a arătat optimist în ceea ce ţine de potenţialul de dezvoltare a relaţiilor bilaterale. Mai mult, vicepremierului Valeriu Lazăr, care este copreşedinte al Comisiei interguvernamentale mixte din partea Republicii Moldova, i-a adresat unele complimente privind capacitatea sa de a dialoga şi de a identifica soluţii de compromis.
Nu se ştie care a fost scopul urmărit de Dmitri Rogozin în realitate: a dorit să adoarmă vigilenţa părţii moldoveneşti sau doar a testat terenul pentru o ulterioară ofensivă. Aşa sau altfel, el a reuşit să dea tonul mai multor evenimente politice importante din această săptămînă şi să lase un spaţiu vast pentru interpretări, care, la sigur, va fi folosit încă mult timp înainte de analişti şi editorialişti, dar şi de politicienii din Republica Moldova.
TRIBUNA precizează: Dmitri Rogozin s-a născut la data de 21 decembrie 1963 la Moscova în familia unui militar. În 1986 a absolvit cu menţiune facultatea de jurnalistică a Universităţii de start din Moscova „M. V. Lomonosov”, iar în 1988 – facultatea de economie a Universităţii marxist-leniniste de pe lîngă PCUS. Din 1990 pînă în 1994 a fost vicepreşedinte al SA «РАУ-Корпорация». În perioada 1994-1997 – preşedinte al Comitetului executiv al Congresului internaţional al comunităţilor ruse. Din 1997 pînă în 2007 a fost deputat al Dumei de Stat, vicepreşedinte al Comitetului pentru securitate, preşedinte al Comitetului pentru afaceri externe, conducătorul delegaţiei ruse în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, lider al fracţiunii “Rodina”, vicespeaker. În perioada 2002-2004 a fost reprezentant special al Preşedintelui Federaţiei Ruse pentru regiunea Kaliningrad şi s-a ocupat în special de aspecte ce ţineau de extinderea Uniunii Europene. Din 2008 pînă în 2011 a fost reprezentant permanent al Rusiei la NATO. Din februarie 2011 a fost reprezentant special al Preşedintelui Federaţiei Ruse pentru colaborarea cu NATO în problema scutului antirachetă. Din decembrie 2011 este vicepremier. Are rang diplomatic de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Rusiei. Vorbeşte liber engleza, spaniola, italiana, franceza şi ceha. Este doctor în ştiinţe, maestru în sport. E căsătorit, are un fiu şi doi nepoţi.


