Obrăznicia lui Roşca nu are margini

Trădând idealurile naţionale, domnul Roşca a confirmat o dată în plus că politica lui este lucru murdar. Prin gestul său el a demonstrat că este un politician fără principii morale, fără scrupule, dar cu ambiţii bolnăvicioase de a se menţine cu orice preţ la putere. Zic cu orice preţ, chiar şi cu preţul trădării. Dar trădătorii, după cum bine cunoaştem, au fost detestaţi în toate timpurile şi la toate popoarele. Trădătorii nu pot crea istoria. Ei o pot doar pângări.

Jalnic şi ridicol apare acum acest actor politic, urmat de o mână jalnică de oameni, rătăciţi şi ei sau plătiţi pentru a striga la unison cu Roşca: “Jos Alianţa!”

Şi totuşi, de ce cheamă Roşca la revoltă şi nesupunere? Or, se vede de la o poştă că-i face hatârul generalului Voronin, care i-a ordonat “băiatului bun” să declanşeze acţiuni stradale. Până la urmă însă, toate s-au dovedit a fi zadarnice.
 Roşca şi acoliţii săi îi blamează acum pe membrii Alianţei de guvernare. Îi acuză de toate relele, îndrugă vrute şi nevrute. Altfel fie spus, râde hârb de oală spartă. Iluzii deşarte, căci cale întoarsă nu există. Oricât de mult ar vrea acest lucru forţele obscure şi distructive. Nimeni şi nimic nu ne poate opri din drumul nostru spre o viaţă liberă şi decentă, spre un viitor prosper.

Obrăznicia lui Roşca nu are margini. Nu mai strigă acum „Mai bine mort decât comunist!” A schimbat macazul. Lozinca la zi a lui Roşca şi a unor rătăciţi ca el este „Jos Alianţa!” Ce ne rămâne nouă să facem? Celor care l-am considerat pe timpuri de-al nostru?! Doar să strigăm: „Mai bine mort decât creştin-democrat de sorginte autohtonă!” Cu toate că nu au nimic comun creştin-democraţii cu Iurie Roşca, precum nici el nu are nimic comun cu ei. El are ce are cu politica văzută printr-o prismă deformată pe care a transformat-o într-o afacere profitabilă. Pentru el, desigur.

Revin la afirmaţia lui Val Butnaru: „Mă las de Iura!” De fapt, eu m-am lăsat mai demult. O dată pentru totdeauna. Cu toate că nu cred că acest lucru îl va afecta prea mult pe „eroul” acestor rânduri. Era şi de aşteptat. Or, pe oamenii fără scrupule prea puţin îi interesează părerile altora. Chiar şi ale celora care l-au considerat cândva salvator al naţiunii.