Noi sancțiuni în adresa Rusiei. Cum este vizată Republica Moldova
O lege adoptată recent de Camera Reprezentanților Congresului SUA (S722 din 25 iulie, 2017) cu titlul (Iran’s Countering destabilizing activities) vizează impunerea unor noi sancțiuni în adresa Iranului și Federatiei Ruse.

Între timp și Senatul SUA a votat legea sa care face din legea votată în CR lege deplină, votată cu majoritatea absolută de voturi. Există foarte puține șanse ca președintele D.Trump să aplice veto contra acestei legislații.
Înainte de toate pentru că orice opoziție a președintelui SUA contra acestei legislații doar ar întări suspiciunile și capetele de acuzație în investigația legată de conexiunile echipei sale din timpul campaniei electorale (2016) și Rusia.
Președintele D.Trump nu are nici o posibilitate de a înceteni, temporiza ori bloca noua legislație, care instituie astfel cele mai aprigi sancțiuni din ultimii 5 ani contra Iranului, Koreii de Nord și Federației Ruse. În mod ironic, acestea sunt exact țările desemnate de președintele Igor Dodon pe agenda sa de vizite din 2017.
Autorii legii adoptate de CR al Congresului SUA sunt cunoscuții congresmeni Ed Royce, Elliot Engel și Mitch McConnell, care-și propun astfel să prevină pe viitor influențarea alegerilor americane (mid-term elections din 2018), să contracareze influența Rusiei în Europa și Eurasia, să sancționeze amestecul rusesc în cadrul ultimelor alegeri americane din 2016 și agresiunea din Ucraina, dar și să prevină anumite surprize din partea președintelui D.Trump, creând astfel un obstacol legislativ contra oricărei intenții prezidențiale de a relaxa sancțiunile internaționale față de Rusia.
Legea stabilește (Sec.252) că Guvernul Federației Ruse este responsabil de violența continuă din Ucraina de Est și îndeamnă președintele SUA să (a) ceară evacuarea trupelor rusești din Georgia, Ucraina și Moldova, (b) să restabilească controlul asupra frontierei teritoriilor secesioniste guvernelor legitime ale acestor țări, și (c) să înceteze eforturile de subminare a guvernelor alese legitim în aceste țări. Legea stabilește ca măsuri necesare: dublarea eforturilor de întărire a rezilienței în statele Europei și Eurasiei, prin intermediul instituțiilor, sistemelor politice și societății civile; SUA să sprijine mai mult acele guverne pe care Guvernul Federației Ruse caută să le submineze, inclusiv ale NATO și UE.
Cele mai importante concluzii
Legea S722 din 25 iulie, 2017, stabilește sancțiuni clare pe care Guvernul SUA le va impune pentru sponsorii direcți și indirecți ai regimurilor separatiste, fiind explicit menționată Transnistria. VPM D.Rogozin este conform acestei noi legislații adoptate de SUA „o persoană care a asistat direct și nemijlocit susținerea regimului secesionist și a încurajat violarea sistematică a drepturilor omului în teritoriile necontrolate de RM din stânga Nistrului”.
Legislația adoptată de Contresul SUA califică toate cazurile de încălcare a drepturilor omului din regiunea secesionistă servesc drept temei de cercetare penală internațională, iar participarea unor autorități centrale de la Chișinău la acțiuni comune cu oficialii ruși în teritoriul ocupat poate fi interpretată ca acțiuni de”complicitate” în raport cu ”sponsorii” ruși ai separatismului, ceea ce-l va obliga pe Președintele SUA să aplice sancțiuniile legislative adoptate de Congresul SUA.
Indicarea Iranului drept următoarea destinație pentru vizita oficială a Președintelui Igor Dodon s-ar putea solda cu includerea Republicii Moldova printre țările care nimeresc sub sancțiunile americane și international, menționate explicit de noua legislație americană în materie de contracarare a activităților destabilizatoare la nivel global. Dacă includem în palmaresul official al Președintelui I.Dodon și primirea delegației nord-coreene din luna iunie 2017, la invitația PSRM, ar trebui să nu ne mire deloc să regăsim în curând RM printre țările pariah, generatoare de instabilitate, încălcarea flagrantă a drepturilor omului și violență.
Este foarte urât că autoritățile RM manifestă ezitări și indecizie în privința asocierii statului la sancțiunile internaționale ale UE și SUA în privința unor oficiali interziși ca urmare a politicilor agresive ale Federației Ruse în Ucraina și Georgia. Mulți dintre acești oficiali sancționați internațional sunt un fel de persoane proscrise cu care guvernele unor state respectabile nu-și permit să aibă întâlniri oficiale. D.Rogozin este unul dintre cei mai prost famați politicieni pe listele internaționale de oficiali sancționați în mod unanim de către UE-SUA. Nealinierea RM la aceste sancțiuni ale partenerilor săi, UE și SUA, vorbește mult mai mult decât acțiunile propagandistice ale autorităților diplomatice.


