Mamele surogat, respinse de Parlament

Acest amendament a provocat o dispută între deputații liberali și cei liberali-democrați.

„Nu cred că RM trebuie să fie teren de experiență. Dincolo de faptul că biserica este împotriva acestei practici, și țările occidentale au o poziție rezervată față de maternitatea de substituție. Doar câteva țări europene au legalizat această practică, dar este reglementată foarte strict”, a declarat deputatul PLDM, Valeriu Ghilețchi, care a propus excluderea art. 14, care se referă la maternitatea de substituție.

În replică, deputatul PL, Gheorghe Brega, a menționat că „nu e nimic contra lui Dumnezeu” în maternitatea de substituție.

„Jumătate din țările europene și toate țările CSI au adoptat această lege. Este important că doar rudele de gradul I și II vor avea dreptul să fie mame surogat. Când a început transferul de organe, era aceeași poziție, dar pe urmă oamenii au înțeles că e spre binele lor”, a declarat Brega.

Și liberalul Mihai Ghimpu a sărit să-și susțină colegul. „Într-un stat de drept cel mai important este să fie respectate drepturile omului. Acest amendament este o idee bună și nimeni nu trebuie să fie limitat în această problemă”, a spus Ghimpu.

Într-un final, amendamentul a fost exclus și legea privind sănătatea reproducerii a fost adoptată în prima lectură. Legea stabilește politicile RM în domeniul ocrotirii sănătății reproducerii, garanțiile legislative pentru realizarea drepturilor sexual-reproductive ale cetățenilor, drepturile și obligațiile persoanelor fizice și juridice care lucrează în domeniul ocrotirii sănătății reproducerii și cadrul juridic al reproducerii umane asistate medical prin inseminarea artificială și fertilizarea in vitro.