Majoritatea deputaților nu vor Limba Română în Constituție

Ideea liberal-democraților nu este agreată de socialiști și comuniști care afirmă că nu-și vor pune semnăturile pe un asemenea act. În schimb, unii dintre deputații liberali au și semnat respectivul proiect de lege, scrie moldNova.eu.

Deputații din fracțiunea parlamentară a PLDM au elaborat un proiect de Lege care prevede modificarea articolului 13 din Constituție. Aceștia propun ca la alineatul (1), articolul 13 din Constituția Republicii Moldova, sintagma „limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine” să fie substituită cu sintagma „limba română”. Liberal-democrații au făcut un apel către toate fracțiunile din Legislativ să semneze acest proiect de lege pentru a fi remis Curții Constituționale (CC) spre avizare. În timp ce ideea deputaților PLDM este privită sceptic de unii colegi deputați, iar alții recunosc că încă nu au apucat să citească proiectul de lege. De exemplu, secretarul fracțiunii Partidului Democrat, Sergiu Sîrbu crede că „din punct de vedere juridic proiectul acesta nu prea are sens”.

Democrații au planuri mai importante

Deputatul democrat își argumentează poziția precizând că astăzi sintagma „limba română” prevalează asupra sintagmei „limba moldovenească”. „Acest lucru s-a stabilit după decizia Curții Constituționale care a considerat că Declarația de Independență este supremă Constituției. Această modificare nu este relevantă, deoarece juridic problema este deja rezolvată de către CC. Noi vom insista pe o modificare mult mai relevantă la moment, în special pe introducerea în Constituție a orientării europene ca vector de dezvoltare a țării și sperăm foarte mult ca și colegii din alte fracțiuni ne vor susține”, spune Sergiu Sîrbu.

Proiectul de lege propus de deputații PLDM a fost publicat pe pagina de Facebook a fracțiunii pe 13 septembrie. Vicepreședintele fracțiunii parlamentare a liberal-democraților, Vadim Pistrinciuc spune că subiectul urmează a fi discutat cu membrii celorlalte fracțiuni. „O să vedem, urmează să discutăm. Am făcut publică inițiativa noastră și deocamdată n-am văzut pe nimeni să spună că este categoric împotrivă, cel puțin nu din partidele proruopene. Muncim și vedem”, afirmă Pistrinciuc.

Socialiștii: Este o inițiativă aberantă

Socialistul Bogdan Țîrdea consideră că inițiativa deputaților liberal-democrați este una aberantă, mai cu seama pentru că majoritatea moldovenilor susține că vorbește limba moldovenească și nu cea română. „Ca politolog o să vă spun că democrația este puterea poporului, aleasă de popor, prin popor și pentru popor. Asta spunea cândva Abraham Lincoln. Elitele trebuie să exprime voința acestui popor. Toate sondajele făcute în ultimii 20 de ani, în special Barometrul Opiniei Publice sau sondajele realizate de anumite centre românești, au demonstrat cu lux de probe și factologii că aproximativ 65% din populație vor istoria Moldovei, până la 70% declară că limba în Republica Moldova este moldovenească, alte 65% vor relații strategice cu Rusia și alte 80% își doresc suveranitatea și independența statului Republica Moldova. Orice tentativă de a promova altă agendă decât voința poporului reprezintă o crimă”, consideră membrul fracțiunii socialiștilor din Parlament.

„PSRM nu cred că va susține asemenea demersuri, indiferent de ce zic savanții. Îmi amintesc cum cu 20 de ani în urmă aceeași savanți vorbeau de limba moldovenească oferind citate din Ureche, Cantemir, Miron Costin. I-aș ruga cu multă plecăciune să studieze practica internațională și să nu iasă cu inițiative aberante”, precizează Țîrdea.

Mediul academic știe ce limbă vorbim

Despre academicieni vorbește și Lilian Carp, membru al fracțiunii liberalilor din Parlament. Deputatul a semnat deja proiectul de lege elaborat de liberal-democrați. „L-am semnat și sper că celelate fracțiuni să aibă rațiune și să voteze, pentru că trebuie să punem punct la toată prostia asta de 26 de ani, ce limbă vorbim și cine suntem. Este clar că suntem două state românești și că vorbim limba română, fie că place sau nu unor persoane acest lucru. Trebuie să ascultăm mediul academic care știe cel mai bine ce limbă vorbim”, consideră Carp.

„Personal, am discutat cu colegii în contextul propunerii de modificare a Constituției privind vectorul politic, modificare pe care o propune Partidul Democrat. Dacă sunt sinceri și doresc cu adevărat să modifice Constituția atunci să înceapă de la limba vorbită și apoi vom ajunge la vectorul politic. Dacă sunt de acord să voteze modificarea articolului 13 și schimbarea din „limba moldovenească” în „limba română”, eu aș putea vota propunerea privind vectorul politic”, precizează deputatul liberal.

Comuniștii nu vor să audă de „limba română”

Comuniștii din Parlament au primit apelul venit din partea PLDM și sunt siguri că nu îl vor susține. „Sunt sigură că fracțiunea noastră nu se va alătura acestui apel. Personal, îmi pare rău că fracțiunea PLDM a mers pe această cale a dizolvării societății moldovenești. Noi trebuie să consolidăm eforturile nostre comune ca să vedem cum putem stopa ideea democraților și socialiștilor de a implementa sistemul mixt și cum, în general, să scăpăm de Partidul Democrat”, afirmă Ina Șupac, președintele fracțiunii Partidului Comuniștilor din Parlament.

Șupac crede că politicienii care pun în agendă alte chestiuni precum denumirea limbii sau probleme istorice cad sub jocul lui Plahotniuc. „Aceasta este miza democraților, de a diviza societatea ca oamenii să discute alte chestiuni și nu chestiunea cea mai importantă. Problema cea mai mare este că Moldova a devenit un stat capturat”, precizează Șupac.

Totodată, vicepreşedintele Grupului Parlamentar Popular European, Eugen Carpov, mărturisește că nu a citit încă proiectul de lege propus de PLDM. „L-am primit, dar nu l-am citit. Credeți-mă că nu fug de la răspuns, dar nu l-am citit și nu pot comenta acum”, spune deputatul.

O încercare de a presa democrații

Propunerea liberal-democraților de a modifica articolul 13 din Constotuție este o modalitate a opoziției proeuropene de a pune cumva sub presiune Partidul Democrat. „Acum cred că e un moment potrivit și s-ar găsi o majoritate constituțională care să poată schimba acest articol 13, iar denumirea limbii să fie corectă. Totodată, ar fi o presiune a opoziției proeuropene asupra partidului de guvernare, care se consideră unul proeuropean, să restabilească aceste adevăruri lingvistice. Academicienii vorbesc despre faptul că nici nu poate exista limba moldovenească. Pur și simplu, în 1994 atunci când a fost adoptată Constituția, Parlamentul era dominat de forțe neo-comuniste de tip agrarian, din această cauză au și scris că e limba moldovenească”, explică Ion Tăbârță, expert politic în cadrul Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”.

„Nu cred că cineva din PD, dacă ar exista o voință a conducerii acestui partid, s-ar opune. Am mai avut noi cazul lui Marian Lupu care s-a răzgândit, dar dacă ar exista o decizie a conducerii partidului, cred că Marian Lupu s-ar mai răzgândi o dată. Liberalii trebuie să se alăture acestei inițiative legislative, la fel ca restul fracțiunilor proeuropene și a celor extra-parlamentare. Acestea trebuie să facă front comun. Partidele proruopene, nu contează care, ar întruni acea majoritate parlamentară constituțională care să poată schimba articolul 13”, precizează Ion Tăbârță.

Ce spunea Timofti despre „limba moldovenească”

Amintim că, în luna decembrie, 2013, Curtea Constituţională a decis că textul din declarația de independență prevalează textului din Constituție. Astfel, limba română este limba de stat a Republicii Moldova întrucât acesta este termenul precizat în declarația de independență.

Fostul președinte al Republicii Moldova, Nicolae Timofti, s-a numărat printre susținătorii modificării sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” din Constituție. Acesta a accentuat că vehicularea a două denumiri ale aceleiași limbi înseamnă scindarea continuă a societății moldave, iar modificarea articolului 13 din Constituția Republicii Moldova ar reprezenta un gest de corectitudine politică și juridică din partea Parlamentului. „Suntem etnici români, deși ne spunem moldoveni. Să însușim și să acceptăm odată pentru totdeauna acest adevăr și să ne căutăm de alte lucruri, care necesită efort și concentrare”, a declarat fostul președinte Timofti în timpul unui discurs al său pe care l-a ținut în ziua de 31 august 2016, cu ocazia sărbătorii „Limba Noastră cea Română”.

Actualul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, are viziuni total opuse față de fostul lider și susține utilizarea sintagmei „limba moldovenească” în locul celei de „limba română”.