Kievul a cerut R. Moldova să nu susțină proiectul Nord Stream 2

Anunțul a fost făcut de către președintele Parlamentului Andrian Candu, într-un interviu acordat agenției de presă ucrainene UNN.

Candu a menționat că, în prezent, Republica Moldova și Ucraina au o colaborare foarte bună pe mai multe subiecte, scrie deschide.md.

„Ne susținem unii pe alții în cadrul mai multor organizații internaționale, în colaborarea bilaterală și în formatul internațional. (...) Am primit de la colegii din Radă rugămintea să nu susținem proiectul de construire a gazoductului „Nord Stream 2”, să nu recunoaștem alegerile care au avut loc în Crimeea și avem viziuni comune la nivelul Consiliului European”, a spus Candu.

Speakerul a mai declarat că, la începutul lunii martie, la Chișinău va avea loc o conferință cu participarea Moldovei, Ucrainei și Georgiei în legătură cu agresiunea rusă.

„Cel mai probabil vom adopta o rezoluție despre lucrul comun asupra elaborării unei politici mai efective împotriva agresiunii Rusiei. Vorbim de colaborare pe domeniul apărării, de colaborare în domeniul sectorului energentic și susținere politică reciprocă, inclusiv în tot ce ține de reintegrarea teritoriilor”, a menționat Candu.

Oficialul s-a arătat convins că după această conferință țările participante își vor sincroniza mai bine agendele și acțiunile.  

Amintim că compania rusă Gazprom intenţionează să demareze construcţia Nord Stream 2 în 2018, dublând astfel capacitatea lui Nord Stream 1, dat în folosinţă în anul 2011. Reţeaua va porni dinspre câmpurile de gaze naturale de la Bonavenkovo şi se va opri până aproape de coasta baltică, în Greifswald, Germania. Proiectul a primit finanţare de la cinci companii puternice de pe piaţa energiei europene. Este vorba despre OMV (Austria), Engie (Franţa), Uniper - desprinsă din grupul EON (Germania), Wintershall (Germania) şi Shell (companie anglo-olandeză). Gazoductul ar urma să fie finalizat în anul 2019.

Dacă acest gazoduct ar funcţiona, practic 80% din exporturile de gaze ale Rusiei ar fi vămuite de Germania, ocolind rutele actuale care tranzitează Ucraina şi ţările din Europa Centrală şi de Est. Prin urmare, actualele rute ar deveni un morman de fier vechi.