Înlocuirea limbii moldovenești cu limba română în Constituție, văzută de partidele politice

Declarații în acest sens au fost făcute în cadrul emisiunii „Butonul roșu” de la postul public de televiziune, transmite IPN.

Vadim Pistrinciuc, deputat al Partidului Liberal Democrat, declară că una dintre motivațiile care au stat la baza inițierii modificării Constituției este cea istorică pentru a pune capăt unei manipulări care se trage încă de pe timpurile sovietice. 

„Al doilea motiv este că acest proiect vine să pună punct pe un consens științific național și internațional. Academia de Științe a spus încă în 1994 că limba română este limba de stat a Republicii Moldova”, spune parlamentarul.

Vitalia Pavlicenco, președinta Partidului Național Liberal, susține că frica socialiștilor și comuniștilor ține de faptul că după stabilirea identității lingvistice adevărate vine stabilirea identității etnice, care ar fi urmată de unirea celor două maluri ale Prutului într-un singur stat.

Corneliu Popovici, consilier prezidențial în domeniul educației, culturii și cercetării, susține că această inițiativă este una negândită, cu un foarte mare potențial de risc de destabilizare a societății moldovenești. Potrivit lui, inițiatorii își doresc să sustragă atenția populației de la problemele existente, de la dezastrul la care a fost adusă Republica Moldova ca urmare a acestei guvernări. 

„Președintele Republicii Moldova va utiliza toate mecanismele pentru a menține ordinea și liniștea în societatea noastră”, spune Corneliu Popovici.

Ion Bărbuța, reprezentantul Institutul de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei, este de părere că încercarea de a lega existența statului Republica Moldova de denumirea limbii este un anacronism. „În ceea ce privește limba, noi trebuie să recunoaștem și să acceptăm adevărul istoric”, spune Ion Bărbuța.