Încă un pas spre trecerea la sistemul electoral mixt

Potrivit proiectului, o parte dintre deputaţi vor fi aleşi în baza listelor de partid, iar cealaltă parte în circumscripţii uninominale, notează IPN.

Raportul va fi de 51 de deputaţi aleşi în circumscripţia naţională (pe liste de partid) şi 50 de deputaţi în circumscripţii uninominale.

Dacă proiectul va fi votat de Legislativ, la următoarele alegeri parlamentare, pe lângă circumscripţia electorală naţională care cuprinde întreg teritoriul Republicii Moldova şi secţiile de votare de peste hotare, vor fi constituite şi 50 de circumscripţii electorale uninominale. Repartizarea mandatelor pe liste de partid va fi similară procedurii actuale. În ce priveşte circumscripţiile uninominale, aici vor fi aleşi deputaţi cei care vor obţine numărul majoritar de voturi. În cazul în care niciun candidat nu va avea 50% plus un vot, va fi organizat turul doi de scrutin între candidaţii care au acumulat cel mai mare număr de voturi.

Cetăţenii aflaţi peste hotare şi cei din stânga Nistrului vor vota doar în circumscripţia naţională.

Autorii susţin că asemenea sisteme există în mai multe stat cu democraţii avansate şi consideră că aceasta le va asigura cetăţenilor acces mai mare la procesul decizional şi va responsabiliza partidele politice.

Potrivit notei de argumentare a proiectului, elaborat de Plahotniuc şi de alţi doi deputaţi democraţi, „din punct de vedere social, modificările propuse oferă fiecărui cetăţean un acces mai mare la procesul decizional la nivel legislativ, prin intermediul deputatului ales, dat fiind faptul că ultimul este dependent de votul fiecărui cetăţean din localitatea de circumscripţie. În acelaşi timp, creşte şi responsabilitatea partidelor, care rămân a fi principalele formaţiuni politice abilitate să identifice, să pregătească şi să promoveze cadre pentru sistemul politic şi administrativ al Republicii Moldova, însă, vor fi obligate să ţină cont de competenţa acestora şi de credibilitatea candidaţilor propuşi în circumscripţia uninominală”.