Expert român: Unirea României cu Moldova necesită negocieri interguvernamentale pe termen lung

Potrivit agenţiei Infotag, vineri, la conferinţa ştiinţifică "Basarabia 1918-2018. Provocări pentru România în politica de unire", el a spus că "trebuie să se ţină cont de interesele numărului mare al populaţiei rusofone din Republica Moldova, în special din Transnistria, unde susţinerea "unirii" este la zero". 

"Includerea teritoriului din stânga Nistrului în România este posibilă numai prin negocieri directe cu Rusia pentru a exclude complet posibilitatea izbucnirii unui conflict armat. Tendinţele antiromâneşti sunt puternice şi în Găgăuzia şi probabil că România va trebui să găsească limbă comună cu Turcia pentru a reduce, prin eforturi comune, influenţa Rusiei. De asemenea, Ucraina se teme că, în cazul în care Moldova se va uni cu România, vor apărea discuţii referitor la teritoriile Republicii Moldova care au fost transferate Ucrainei. Prin urmare, în promovarea ideii de unire, nu ne putem limita la declaraţii şi sloganuri. Autorităţile române ar trebui să aibă un plan clar de acţiune în domeniul economic, administrativ şi social", a subliniat expertul.

Potrivit lui, "este important să se decidă şi faptul dacă merită ca problema unirii să fie rezolvată prin referendum în ambele ţări sau această decizie ar trebui luată de parlamente".

Fostul vicepremier al Republicii Moldova, Ion Negrei, a menţionat că "situaţia de astăzi în Moldova este mult mai complicată decât în 1918. Deşi a trecut un sfert de secol de la proclamarea independenţei, în republică nu a fost rezolvată definitiv problema identităţii naţionale a cetăţenilor. Există o mulţime de speculaţii despre istoria ţării. În pofida unor succese, cum ar fi regimul liberalizat de vize cu Uniunea Europeană, în Moldova apar încă numeroase neînţelegeri privind vectorul de dezvoltare al republicii, fapt de care se folosesc activ grupurile oligarhice".

Reprezentantul Asociaţiei "Dacia", Vlad Purcărescu, şi-a exprimat regretul că majoritatea cetăţenilor din Moldova şi România sunt indiferenţi faţă de ideea unirii.

"Mulţi nu cunosc şi nu doresc să studieze istoria, ei ştiu motto-ul "Basarabia - pământ românesc", dar nu înţeleg adevăratul sens al acestuia. De aceea, este necesar să sensibilizăm cetăţenii şi să-îi implicăm în discuţii pe această temă", consideră el.