DW: Încă o şansă imensă ratată de Republica Moldova

Vestea tristă reiese dintr-o declaraţie făcută încă în luna martie 2015 de către şeful diplomaţiei de la Chişinău, Natalia Gherman, după o întrevedere avută cu omologul său din Letonia, Edgars Rinkevičs, a cărui ţară exercită preşedinţia Consiliului Uniunii Europene.

Natalia Gherman a spus atunci că „Republica Moldova nu va depune cerere pentru obţinerea statutului de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană la summit-ul Parteneriatului Estic de la Riga”. Şi a continuat: „Summit-ul de la Riga este un prilej bun pentru a raporta colegilor din UE cum se dezvoltă procesul de reforme în conformitate cu Acordul de Asociere. Cererea de aderare pentru obţinerea statutului de candidat nu este un scop în sine. Este un instrument, o etapă care urmăreşte să ne pregătească pentru realizarea obiectivului strategic - lansarea următoarei etape a negocierilor de aderare la UE”, a spus ministrul moldovean de Externe.

Alianţa minoritară a spulberat visul european al Moldovei

Cu totul altceva spunea Natalia Gherman în septembrie 2014 (când la guvernare se afla o coaliţie pro-europeană sigură – PLDM-PD+PL) în cadrul unei întâlniri cu diaspora moldovenească din statele New York şi New Jersey. Atunci Natalia Gherman era sigură că Moldova va depune o cerere de aderare la UE în 2015. La fel de sigur era şi premierul de atunci al Republicii Moldova, Iurie Leancă. Într-un interviu pentru „Euronews” el spunea că „Republica Moldova va depune cererea de aderare la UE în a doua jumătate a anului 2015, iar în 2019-2020 ar putea deveni membru al UE”.

După ce Iurie Leancă a fost înlocuit la Guvern, cu votul deputaţilor PLDM-PD+Partidul Comuniştilor, fiind învestit guvernul lui Chiril Gaburici, chiar dacă Natalia Gherman şi-a păstrat funcţia, mesajul pro-european al Chişinăului s-a depreciat la nivelul cancelariilor europene. Mai mult, zgomotoasele scandaluri de corupţie şi tărăgănarea procesului de reformare a justiţiei au decepţionat UE, determinând diplomaţii europeni să trimită la Chişinău semnale din ce în ce mai dure, inclusiv avertismente privind stoparea integrală a finanţării.

Donald Tusk: Nu e interzis să visaţi!

Miercuri, 20 mai, cu o zi înainte de începerea reuniunii Parteneriatului Estic de la Riga, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a declarat că Moldova, Georgia şi Ucraina au tot dreptul să viseze la aderarea la UE, dar a precizat că UE nu va face „promisiuni lipsite de acoperire, cum că acest lucru ar putea fi posibil mâine sau poimâine”.

El a spus într-un interviu pentru „Europa Liberă” că Uniunea Europeană nu doreşte să dezamăgească ţările aspirante şi că Acordul de Asociere şi ridicarea vizelor pentru moldoveni sunt dovezi că UE este un partener predictibil şi că în viitor aceste ţări ar putea să se regăsească într-o singură organizaţie politică.

Pe de altă parte, fostul şef al delegaţiei UE la Chişinău, Dirk Schuebel, susţine, într-un interviu acordat agenţiei „Infotag” că nu este încă totul pierdut pentru Moldova în ceea ce priveşte integrarea europeană: ,,Noi la Bruxelles, nu considerăm că autorităţile moldovene au renunţat la cursul integrării europene. În pofida faptului că Guvernul este minoritar, acesta face declaraţii despre sarcini ambiţioase de implementare a reformelor. A rămas doar ca aceste cuvinte frumoase să fie confirmate prin fapte. Aceasta înseamnă că noi vrem să vedem rezultate: în lupta contra corupţiei, în respectarea drepturilor omului, libertatea presei, respectarea drepturilor investitorilor şi în crearea condiţiilor pentru aceştia. Este foarte important ca scandalurile din domeniul financiar-bancar să fie rezolvate transparent, conform legii şi în interesul cetăţenilor. Noi vom monitoriza în cel mai atent mod această problemă”, a spus diplomatul european.

Marian-Jean Marinescu: Moldova să forţeze uşa UE peste 4-5 ani!

Europarlamentarul slovac Ivan Štefanec susţine, la rândul său, că UE este conştientă că în Moldova, Ucraina şi Georgia, care au semnat deja Acordul de Asociere cu UE, există o anumită aşteptare ca urmare a summit-ului de la Riga - „aceste ţări aşteaptă un semnal pentru viitor”. Potrivit lui, cel mai important lucru care ar trebui să îi motiveze pe cetăţenii din aceste ţări să creadă în proiectul european este faptul că, „spre deosebire de Rusia, Uniunea Europeană oferă stabilitate şi pace”.

Totuşi, în opinia europarlamentarului român, Marian-Jean Marinescu, „dacă Guvernul de la Chişinău va continua să facă reforme, conform Acordului de Asociere, Republica Moldova poate fi gata, în 4-5 ani, să forţeze UE să o primească”.

Potrivit lui, Uniunea Europeană se va mai extinde şi următoarele „ţinte” ar putea fi Balcanii de Vest şi Republica Moldova, „Chişinăul trebuie să profite de acest lucru”, a spus Marinescu. Europarlamentarul român a menţionat necesitatea creării unei majorităţi parlamentare pentru susţinerea reformelor pe care trebuie să le facă Guvernul.

Gafă asumată: Filat vrea alianţă cu PL

Necesitatea unei alianţe pro-europene sigure la nivel parlamentar se pare că este conştientizată cel puţin de către liderul unuia dintre partidele din actuala coaliţie minoritară. Liderul PLDM Vlad Filat a declarat că „după alegeri (14 iunie – alegeri locale generale) va trebui să avem discuţii serioase privind instituirea unei majorităţi parlamentare clare. Avem nevoie mai mult ca oricând de stabilitate pentru a putea implementa Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, pentru a promova noi reforme. Cetăţenii au ales calea de dezvoltare şi aceasta este integrarea europeană. Oricâte speculaţii s-ar face pe această temă, Moldova va continua calea integrării europene. Noi nu vom devia de la acest obiectiv pentru că integrarea europeană nu se negociază”, a spus Filat.

Reacţia liberalilor (ignoraţi, după alegerile parlamentare din noiembrie 2014, de PLDM şi PD, care au preferat o alianţă şi un guvern minoritar sprijinit de comunişti) a fost scurtă: „O alianţă de guvernare cu Partidul Liberal va fi posibilă doar după ce va fi întors miliardul de euro furat şi după ce va fi numit un procuror general din UE”, a menţionat deputatul PL, Valeriu Munteanu.

La summit-ul de la Riga, Republica Moldova va fi reprezentată de şeful statului Nicolae Timofti şi de ministrul de Externe, Natalia Gherman. Preşedintele moldovean va avea întrevederi oficiale cu preşedintele Republicii Letonia, Andris Bērziņš, cu preşedintele Republicii Franceze, Francois Hollande, precum şi cu alţi oficiali europeni.

Scurgere de informaţii: Ceaţă densă peste Moldova

În presa de la Chişinău au apărut detalii dintr-un proiect de declaraţie a summit-ului de la Riga. Dacă nu va suferi modificări, acesta va dezamăgi în mod sigur Moldova, dar şi Ucraina şi Georgia. În text se arată doar că, „în cadrul Politicii Europene de Vecinătate şi Parteneriatului Estic, participanţii reafirmă dreptul suveran al fiecărui partener de a alege liber nivelul ambiţiilor şi scopurilor la care aspiră în legătură cu Uniunea Europeană. Revine UE şi membrilor săi suverani să decidă cum vor să procedeze în relaţiile lor”.

În ceea ce priveşte situaţia din Ucraina, în proiectul declaraţiei finale se menţionează: „participanţii la summit susţin cu putere toate eforturile vizând detensionarea şi soluţionarea politică, în baza respectării independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei”.

Ei îndeamnă toate părţile „să implementeze rapid şi integral acordul din septembrie 2014 de la Minsk şi pachetul de măsuri în vederea aplicării acestuia din februarie 2015”, adăugând că „se aşteaptă ca toate părţile să-şi onoreze angajamentele asumate în acest cadru”.

Rusia este menţionată numai în contextul anexării ilegale a Crimeii, pe care textul proiectului o denunţă drept o „încălcare a legislaţiei internaţionale şi o provocare directă la adresa securităţii internaţionale”.

Ambasadorul moldovean la UE, Eugen Caras, susţine că în contextul crizei din regiune, Republicii Moldova îşi doreşte ca la summit-ul Parteneriatului Estic de la Riga să-i fie recunoscută perspectiva de integrare europeană. Potrivit lui, textul declaraţiei summit-ului apărut în presă nu trebuie privit ca o „sancţionare” a Moldovei din cauza instabilităţii politice şi speră că documentul final va arăta, totuşi, altfel.

România pledează cauza Moldovei

La începutul acestei luni, şi ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a pledat, în Parlamentul de la Bucureşti, pentru oferirea unei perspective europene clare Republicii Moldova la Riga: „Este de datoria statelor membre ale Uniunii Europene să ofere o perspectivă europeană Republicii Moldova, Georgiei şi Ucrainei, state care doresc să devină parte a UE”, a menţionat el.

Iar luni, la Bruxelles, la Consiliul Afaceri Externe (CAE), şeful diplomaţiei române a pledat pentru o politică mai activă a UE în Est, în special în privinţa Moldovei. El a subliniat în mod deosebit importanţa sporirii solidarităţii între statele membre UE, adoptarea unei poziţii pro-active a UE în vecinătatea estică şi cea sudică şi coordonarea acesteia cu NATO, sprijinirea membrilor Parteneriatului Estic, inclusiv pentru gestionarea comună a ameninţărilor de securitate.