Deutsche Welle: Unirea, un fenomen exploatat de speculanţii politici
În Republica Moldova, în an electoral, s-au înmulţit acţiunile unioniste. Ca argument serveşte împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire.

Duminică a avut loc la Chişinău Marea Adunare Centenară - un eveniment care a umplut cu oameni Piaţa din faţa Guvernului. Organizatorii spun că la manifestaţie au participat o sută de mii de oameni, în timp ce poliţia a anunţat cifra de opt mii, scrie dw.com.
Cine ne vorbeşte despre Unire?
Curentul unionist este exploatat în Republica Moldova, dar şi în România, de politicieni care, pe parcursul carierei lor, au deţinut funcţii importante la Chişinău şi Bucureşti, inclusiv funcţia de preşedinte al României (Traian Băsescu, acum şi preşedinte de onoare al PUN din R. Moldova) şi de preşedinte interimar al Republicii Moldova (Mihai Ghimpu, liderul PL). Din PL s-a desprins şi actualul lider al Partidului Unităţii Naţionale, Anatol Şalaru. Drapelele acestui din urmă partid le-am văzut duminică la Adunarea Centenară de la Chişinău. De-a lungul timpului, toţi cei trei lideri politici, dar şi alţii care acum le sunt alături, au avut şi influenţă la nivel de legislativ. Mesajele a doi dintre promotorii actuali ai unirii (Băsescu şi Ghimpu, acum cumva rivali) s-au schimbat în ultimii ani. Atunci când erau la butoanele puterii, mesajele lor în privinţa unirii erau prudente, diplomatice. Ei spuneau că cele două state româneşti se mai pot reîntâlni doar în UE – după ce şi Republica Moldova va adera la UE. Acum spun altceva: Moldova nu are vreo şansă să adere la UE. Unirea cu România este singura cale prin care Republica Moldova mai poate ajunge în UE.
Ce s-a întâmplat între timp?
Între timp, aceşti politicieni au fost marginalizaţi pe ambele maluri ale Prutului. La Bucureşti, a apărut Dragnea - la Chişinău, Plahotniuc. Acesta din urmă i-a expulzat pe liberali din „coaliţia nocturnă” (care a învestit, contrar protestelor, Guvernul Filip), înlocuindu-i cu popular-europenii lui Iurie Leancă (la nivel legislativ) pentru a continua să controleze majoritatea parlamentară. PD-ul lui Vlad Plahotniuc, doldora de ex-comunişti, se declară acum pro-european. Fals pro-european, spun unii analişti politici. Nu şi unionist. Dar observăm că Plahotniuc este extrem de tolerant faţă de acţiunile unioniştilor. La un moment dat, unii analişti de la Chişinău, priveau foarte sceptic desprinderea lui Anatol Şalaru de PL exact în momentul când Plahotniuc se pregătea să-i aplice lovitura de graţie PL-ului. Iar sentimentul că PUN (creat de Anatol Şalaru) ar fi un fel de satelit al liderului PD pe flancul drept încă nu s-a stins.
Despre Plahotniuc-tolerantul…
Toleranţa lui Plahotniuc în ceea ce priveşte acţiunile unioniste este explicabilă: PD-ul, detestat pentru corupţie, mai poate fi votat de unii, în 2018, doar pe fundalul dezbinării şi antagonizării profunde a societăţii. Dodon vorbeşte chiar de un posibil război civil. Iar ideea unirii, pe care pro-ruşii lui Dodon o transformă în sperietoare şi, mai mult decât sigur, în temă de campanie electorală, este instrumentul perfect care divizează geopolitic societatea moldovenească. Lui Plahotniuc îi convine asta, pentru că: 1) media şi moldovenii discută deja despre unire (iar el, Plahotniuc, e sigur că asta nu se va întâmpla), nu despre miliardul de dolari furat de la cetăţeni; 2) pentru că atunci când doi se ceartă (unioniştii şi socialiştii), al treilea (PD-ul „conciliant”, care aduce creştere economică) câştigă electoral; 3) În cazul în care, ca urmare a alegerilor parlamentare din 2018, PD ar pierde puterea şi controlul asupra instituţiilor statului, mulţi din PD ar putea ajunge la puşcărie. Instinctiv, (conştient că, după alegeri, nu va putea face alianţă cu PAS şi PPDA) PD-ul lui Plahotniuc îşi creşte aliaţi siguri şi îi paraşutează pe diferite segmente de electorat - atât pe stânga, cât şi pe dreapta. Aşa că a încuviinţat ca unioniştii şi socialiştii să crească electoral, mimând, în paralel, democraţia – un termen pe placul UE de la care guvernarea de la Chişinău aşteaptă bani.
Despre faptul că Plahotniuc şi Dodon lucrează în tandem s-a scris nu doar o dată şi sunt numeroase exemple care demonstrează că cei doi îşi coordonează agenda – votul PD-PSRM-PPEM în privinţa trecerii la sistemul electoral mixt, contrar recomandărilor Comisiei de la Veneţia, fiind emblematic în acest sens. Prin urmare, Plahotniuc are nevoie de socialişti în viitorul Parlament ca să poată guverna împreună. Mai bine zis, PD are nevoie de PSRM în viitorul Parlament, pentru ca mulţi dintre fruntaşii acestei formaţiuni să rămână în libertate, iar afacerile în siguranţă. Iar pe dreapta are nevoie de unul sau câteva partide-satelit care să risipească electoratul partidelor anti-sistem: PAS şi PPDA. Iar dacă una din aceste formaţiuni va reuşi să pătrundă în Parlament, pe fundalul valului unionist şi al distrugerii PL (care absorbea până acum voturile unioniştilor - 15%), cu atât mai bine. Practica ultimilor ani a demonstrat că Vlad Plahotniuc ştie şi are instrumentele necesare (bani şi influenţă tenebră) să convingă pe aproape oricine (indiferent de principii şi de culoarea politică) să fie cooperant sau chiar să treacă în tabăra sa.
De ce au venit totuşi oamenii la manifestaţia pro-unire?
Manifestaţia organizată duminică a adunat, totuşi, lume multă. La fel de adevărat este că numărul unioniştilor în Republica Moldova creşte indiferent dacă vrea sau nu asta pro-rusul Igor Dodon. Moldovenii s-au săturat de corupţie, mai ales după ce Guvernul controlat de PD le-a pus în cârcă povara miliardului de dolari furat (prin transformarea împrumutului în datorie de stat). Moldovenii au privit mulţi ani cu admiraţie acţiunile DNA din România împotriva marilor corupţi. Din această cauză, în Republica Moldova sunt chiar şi ruşi care au îmbrăţişat ideea unirii cu România. Oamenii pur şi simplu s-au săturat de penalii care le decid soarta, nu au încredere în procurorii şi justiţia din Moldova şi vor ca DNA să vin să-i ia. Altfel spus, până la Dragnea, România devenise atractivă pentru moldoveni. Acum această percepţie a fost uşor afectată de numeroasele tentative ale guvernanţilor români de a lega mâinile justiţiei. Dar atâta timp cât mulţi încă se gândesc că în România e mai bine, acest sentiment va fi exploatat de speculanţii politici din Moldova.


