Declaraţiile ambasadorului Republica Moldova la Moscova nu corespund poziţiei Chişinăului

Declaraţiile ambasadorului Neguţă nu reprezintă poziţia oficială a Ministerului Afacerilor Externe, a declarat deputatul liberal Ana Guţu, membru al comisiei parlamentare pentru politică externă şi integrare europeană. Potrivit acesteia, Andrei Neguţă, care ar fi trebuit rechemat demult din această funcţie, lasă să se înţeleagă că doreşte menţinerea militarilor ruşi în Transnistria. 'Prin aceste declaraţii vrea să insiste asupra necesităţii păstrării statu quo-ului, că nu este oportună să cerem retragerea armatei a XIV-a şi eu nu sunt de acord cu aceste declaraţii', a spus ea. 

Această declaraţie vine în contradicţie cu etapele stabilite în strategia guvernului privind soluţionarea conflictului transnistrean, iar una dintre etape prevede demilitarizarea zonei transnistrene şi transformarea misiunii de pacificatori, potrivit preşedintelui fracţiunii liberal-democrate, Valeriu Streleţ. '(Declaraţia lui Andrei Neguţă n.red) este o opinie personală şi nu are nimic în comun cu strategia guvernului la acest capitol', a menţionat Streleţ. 

Şi liderul fracţiunii parlamentare a Partidului Democrat, Dumitru Diacov, consideră că aceste declaraţii nu corespund statutului de diplomat. 'Ambasadorii noştri câteodată îşi permit să comenteze mai mult decât trebuie să o facă. Eu nu ştiu ce este asta - o părere personală, o părere spusă pe coridoare, asta nu este de competenţa ambasadorilor', potrivit lui Diacov. 

Până în prezent, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene de la Chişinău nu a avut o reacţie oficială la declaraţia ambasadorului Andrei Neguţă. 

Acesta a declarat într-un interviu publicat luni de ITAR-TASS că retragerea înainte de termen a militarilor ruşi din Transnistria ar pune în pericol atât Republica Moldova, cât şi întreaga regiune. 

În regiunea transnistreană a Republicii Moldova, controlată de un regim separatist prorus, sunt depozitate, potrivit unor surse, între 20.000 şi 40.000 de tone de arme şi muniţii, care sunt păzite de un contingent militar rusesc format din aproximativ 1.500 de persoane. 

Rusia şi-a asumat încă din 1999 obligaţia de a-şi retrage muniţiile de pe teritoriul Republicii Moldova, lucru pe care nu l-a dus însă la bun sfârşit. În opinia experţilor şi politicienilor, prezenţa trupelor şi muniţiilor ruseşti în regiune constituie unul din motivele principale care împiedică reglementarea conflictului transnistrean.