Daniel Ioniţă: Republica Moldova reprezintă o prioritate strategică pentru România

Despre acest lucru a declarat ambasadorul României la Chişinău, Daniel Ioniţă, într-un interviu pentru Radio Moldova Actualităţi, realizat cu ocazia consemnării a 26 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice.

- Au reușit România și Republica Moldova să valorifice oportunitățile apărute acum 26 de ani pe data de 27 august 1991?

Avem relații speciale, relațiile care se bazează pe comunitatea de limbă, de istorie, de cultură, de tradiții. Într-adevăr, noi am fost primul stat care am recunoscut Independența Republicii Moldova. Declarația de Independență poate fi privită ca un act de naștere, de atunci încoace, relațiile noastre s-au extins, s-au dezvoltat, consolidat, pot spune că în cei 26 de ani de la Independență, cele două maluri ale Prutului prin voință comună s-au apropiat și continuă să se apropie tot mai mult grație bunăvoinței și proiectelor multiple ce există în ambele direcții.

- În calitate de ambasador al României în Republica Moldova, cum apreciați perioada de un an în care sunteți în Moldova, în contextul cooperării moldo-române?

Este o perioadă extrem de dinamică, pe de o parte provocatoare, pe de alta - plină de oportunități pentru că viața politică de la Chișinău este una dinamică. În toată această perioadă am constatat că atât Guvernul, cât și Parlamentul au dus la îndeplinire un program ambițios de reforme ce au vizat aproape toate sectoarele de activitate. Totodată, au finalizat o parte dintre angajamente pe care și le-au asumat față de Uniunea Europeană. Totodată, vreau să spun că am asistat la o perioadă de stabilitate politică, ce este, de altfel, foarte importantă pentru susținerea în continuare a parcursului european și România și-a asumat acest obiectiv - de a fi un susținător ferm al acestui obectiv al Republicii Moldova, de apropiere treptată de Uniunea Europeană. Aș putea spune că în această perioadă au fost făcuți anumiți pași înainte, îmi doresc ca aceste progrese să continue și ca viața cetățenilor să se schimbe în bine.

- Acum un an, România a virat autorităților de la Chișinău prima tranșă de 60 de milioane de euro din împrumutul de 150 de milioane de euro, printre obiective erau și realizarea unor reforme concrete. Cum se implementează acestea în viziunea Dvs.?

Au fost îndeplinite progrese, dar, cum spuneam și mai devreme, aceste progrese trebuie să fie consolidate. Prima tranșă a fost virată ca urmare a analizării atente a condiționalităților asociate al acestui acord de împrumut, de atunci a mai fost eliberată și o a doua tranșă din acest acord de împrumut nerambursabil, iar tot acest mecanism bilateral de asistență financiară și de ajutor financiar trebuie văzut în conexiune cu acordurile pe care Republica Moldova le are Uniunea Europeană și cu Fondul Monetar Internațional (FMI). Ne dorim ca progresele să continue și credem că este nevoie de acele măsuri care să conducă la consolidarea statului de drept, sistemului judiciar, la îmbunătățirea mediului de afaceri, tocmai pentru a crea toate condițiile necesare care să reprezinte în esență bune stimulente pentru investitorii din afară. Drumul către UE și către reformă, este un drum dificil, întotdeauna trebuie să plătești un preț și acest preț nu-l plătesc doar politicienii, dar și cetățenii, care trebuie să înțeleagă că acest parcurs de reforme presupune parcurgerea unor noi etape și pe acest drum este nevoie ca toți să fie solidari.

- Proiectele de interconectare energetică sunt o temă importantă pentru agenda bilaterală, care este stadiul de realizare al acestora. Va fi continuat gazoductul Ungheni-Chișinău ca o a doua etapă?

În ceea ce ne privește pe noi, răspunsul este sută la sută pozitiv. La București este voința politică necesară pentru a continua aceste proiecte de interconexiune energetică. De altfel, la 27 iunie a avut loc o reuniune, la nivel de secretari de stat, la care au participat operatorii din domeniul energie și transportului de gaz din cele două țări. Cu acest prilej a fost stabilită o foaie de parcurs, ce prevede termene clare de realizare și de asemenea cuprinde măsuri ce trebuiesc îndeplinite fie de autoritățile de la București sau fie de cele de la Chișinău, astfel ca împreună să ne încadrăm în termenul asumat.

- Proiectele de acordare a burselor pentru studii preuniversitare și universitare în România pentru tinerii din Republica Moldova sunt un reper al asistenței oferite de Guvernul de la București pentru Republica Moldova. Rămâne a fi activ acest proiect, pentru că probabil cunoașteți că discuțiile sunt contradictorii la Chișinău pe acestă dimensiune?

De câțiva ani România oferă burse pentru studenții și elevii din Republica Moldova care doresc să studieze în România, facem acest lucru cât se poate de transparent, numărul este reglementat printr-un Acord semnat la nivel interministerial de către autoritățile de resort de la București și de la Chișinău. În ceea ce ne privește dorim să păstrăm numărul respectiv constant și mai mult  dorim să venim cu un numar de facilități în întâmpinarea dorințelor studenților și elevilor din Republica Moldova de a-și depune cererele de înscriere la facultate, inclusiv în format electronic. Am văzut și eu discuțiile și dezbaterile respective. Este necesar ca o bună parte dintre cei care studiază în străinătate, fie cetățeni ai Republicii Moldova care studiază în România or cetățeni ai României care studiază în Republica Moldova or în statele europene să se întoarcă de acolo de unde au plecat tocmai pentru a contribui la dezvoltarea și prosperitatea țărilor respective.

- O altă temă care este discutată la Chișinău este redobândirea cetățeniei române, care este situația în cazul minorilor?

Îmi este cunoscută situația a mai multor cetățeni care practic nu au mai putut să-și prelungească pașapoartele pentru că au constatat că, de fapt, nu sunt cetățeni români. Aș putea spune că această situație este cauzată de o diferență de interpretare între diverse autorități din România. Știu că în momentul de față este în curs de dezbatere publică și de obținere a avizelor un proiect de lege ce va veni în întâmpinarea acestor dorințe. Sper că și această situație va fi rezolvată cât de curând.

- Dle ambasador, situația politică din Republica Moldova și România este uneori marcată de unele turbulențe. Cum influențează acestea dialogul dintre București și Chișinău?

Eu cred că Republica Moldova reprezintă o prioritate strategică pentru autoritățile românești, de fapt fac această afirmație bazându-mă pe experiența ultimilor ani când m-am ocupat de relația bilaterală cu Republica Moldova. Indiferent de culoarea politică a Guvernelor de la București, indiferent de diversele combinații ale coalițiilor de guvernare, Republica Moldova s-a numărat printe prioritățile maxime pe care le-am urmărit atât în dialogul extern, cât și în ceea ce privește asistența pentru dezvoltare. Republica Moldova este principalul beneficiar de asistență oferită constant de România din 2007 încoace, mai mult de 65 la sută dintre fondurile alocate de către noi au o direcție clară - Republica Moldova. Atât timp cât Republica Moldova rămâne pe un curs politic stabil și atâta vreme cât Republica Moldova își va urma calea sa europeană nu văd nici un motiv pentru care relațiile excelente dintre București și Chișinău să nu continue la aceleași parametrii înalți.

- Pe lângă altele aspecte foarte importante pe care le are Republica Moldova și România, de doi ani avem și o sărbătoare comună 31 august, Ziua Limbii Române, cu această ocazie am înțeles că aveți și un mesaj pentru ascultătorii Radio Moldova?

Pe ambele maluri ale Prutului, în România și în Republica Moldova, sărbătorim la 31 august  unul dintre simbolurile noastre fundamentale - Limba Română. Marcarea concomitentă a acestei sărbători dovedește încă o dată unitatea de limbă, etnie, cultură ce leagă inseparabil Republica Moldova și România, prin limba română ne păstrăm tradițiile spirituale și demonstrăm că aparținem spațiului comun, prin limba română suntem mândri de indentitatea noastră națională și putem contribui la îmbogățirea marii familii europene.