Comuniștii vor să se asigure că Moldova rămâne „sat fără câini”

Săptămâna trecută, profitând de dependența coaliției minoritare de voturile PCRM, ei au forțat în Parlament un proiect de lege care să „betoneze” așa­-zisa neutralitate a Chișinăului. Într­-o perioadă în care mercenarii Kremlinului ucid, la numai câteva sute de kilometri distanță, populație civilă pentru a împiedica procesele firești ale istoriei, comuniștii vor să se asigure că o eventuală agresiune rusească ar găsi Moldova singură și neputincioasă. Viteza cu care oamenii lui Voronin vor să legifereze neutralitatea este de înțeles, recent militari moldoveni au participat la cel mai amplu exercițiu militar din această primăvară al NATO, aplicație care a avut loc în România și viza neutralizarea atacurilor unor forțe paramilitare care ar ataca statele membre ale Tratatului.

Proiect suspect

Proiectul prezentat de comuniști stabilește, că Republica Moldova nu va participa la programe de cooperare militară vizând implementarea standardelor de securitate ale statelor participante la uniuni politico­-militare. De asemenea, prevede limitarea posibilității de participare la operațiuni de menținere a păcii sub egida ONU, doar cu personal tehnic și medical. Proiectul interzice, totodată, amplasarea pe teritoriul Republicii Moldova a forțelor militare străine și, în același timp, se referă la posibilitatea demilitarizării totale sau parțiale a țării.
În motivația invocată se spune că legea are drept scop de bază definirea şi stabilirea conţinutului statutului de neutralitate a Republicii Moldova. Deși neutralitatea este înscrisă în Constituție, aceasta a generat din start confuzii.
La momentul adoptării legii supreme pe teritoriul Republicii Moldova deja erau staționate trupe străine, ruse. Dealtfel, niciun stat nu a recunoscut neutralitatea Moldovei anume din cauza acestui aspect.

Moldova îngenuncheată în fața Rusiei

Proiectul comunist, care vrea să întărească acest statut și să elimine orice posibilitate de aderare la o structură militară pentru asigurarea securității naționale, a stârnit nemulțumirea imediată a deputaților din PL. Deputații liberali au cerut excluderea acestui proiect, din cauza lipsei avizelor comisiei de profil dar și a Guvernului, dar și pe care l­au apreciat ca o subordonare și mai mare în fața Federației Ruse. Mihai Ghimpu, liderul PL s­a adresat șefului comuniștilor Vladimir Voronin: ”Mă adresez personal dlui Voronin, acest proiect depășește cu mult memorandumul Kozak, uitați­vă ce fac colegii dvs, vor să pună în genunchi Moldova în fața Rusiei, ori dvs ați pledat mereu pentru suveranitatea Moldovei. Aici nu e doar mâna Moscovei, da și piciorul Moscovei. Dle Voronin, știți că eu respect deciziile bune. Proiectul dvs permite să invităm Rusia să ne ajute, cum a fost în Crimeea, să facă aici referendumuri etc”.

Liderul PCRM, a răspuns explicând motivul din care nu a semnat în 2003 planul rusesc de reglementare transnistreană, care prevedea statut de bază militară pentru trupele ruse aflate deja pe teritoriul RM: „Unul dintre motivele pentru care eu ca președinte n­-am putut să semnez documentul când era totul pregătit, a fost neprevăzut. N-­am semnat numai pentru că eu n-­am putut să încalc art 11 al Constituției ­ neutralitatea. Noi vom insista să fie referendum național”. La rândul lor, liberal­-democrații și democrații au cerut mai mult timp pentru gândire.
Indecișii „pro­europeni”

Vlad Filat a declarat că: ”Acest statut nu există în realitate, nu din cauza că țara nu își are reglementările, dar pentru că avem această prezență ilegală pe teritoriul Moldovei a armamentului Rusiei”. Iar Dumitru Diacov, președintele de onoare al PD, a propus formarea unui grup parlamentar de lucru asupra proiectului, care să examineze toate aspectele. Veaceslav Untilă, deputat PL și președintele comisiei parlamentare pentru Securitate Națională, care a solicitat excluderea proiectului comuniștilor a invocat și cauze de procedură, care denotă tentativa de a adopta legea în grabă: ”Am solicitat excluderea proiectului pentru că nu avea avizul comisiei, și nu avea avizul Guvernului.
Abia după aceasta vom putea discuta acest proiect, și cum poate fi neutralitatea în condițiile prezenței unei armate străine pe teritoriul nostru”.
La ședința comisiei de profil din 12 mai, proiectul a fost exclus de pe ordinea de zi, până la îndeplinirea cerințelor legale menționate.

Neutralitatea, o capcană

Statutul de neutralitate a fost mereu obiect de discuții, dat fiind problema transnistreană și trupele ruse staționate acolo. Dar deși RM și­a proclamat această neutralitate, Rusia a refuzat să-­și retragă trupele invocând cele mai diverse motive.
Expertul constituționalist Vitali Catană, a declarat pentru EVZ că acest proiect de lege al comuniștilor este atât inoportun cât și incoerent în condițiile specifice ale Republicii Moldova: „Cred că este inoportun acest proiect, deoarece neutralitatea este deja înscrisă în Constituție. În al doilea rând, textul legii propuse prezintă incoerențe. Neutralitatea presupune retragerea armatei ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, ori în acest proiect se vorbește despre niște unități pacificatoare. Adică vrei să fii neutru, dar accepți trupe străine pe teritoriul statului. De aceea proiectul este incoerent și trebuie respins”. Recent, și ministrul Apărării, Viorel Cibotaru recunoaștea într­-un interviu că neutralitatea a devenit un obstacol în calea dezvoltării capacității de apărare a Republicii Moldova, și de asemenea că acest statut al țării noastre a fost subiectiv interpretat de către Federația Rusă:
„Nici o țară neutră nu a permis ca forțele sale armate să se degradeze – nici Turkmenistanul, nici Finlanda, nici Austria, nici Elveția. Principiul de neutralitate este o piatră care, din 1992, ne­a făcut permanent să ne poticnim – mai exact din cauza interpretării eronate a acestui principiu în special de către Federația Rusă. Principiul neutralității trebuie rediscutat și clarificat”.

Curtea Constituțională nu a decis încă

Partidul Liberal a înaintat anterior o sesizare Curții Constituționale, prin care solicită interpretarea validității articolului 11 din Constituție în condițiile prezenței unei armate străine pe teritoriul statului, dar și a situației tensionate din regiune. CC încă nu s­a întrunit pentru discutarea sesizării, dar importanța subiectului a fost relevată și de președintele Curții, Alexandru Tănase, care a declarat în cadrul unui forum în România că în luna mai „Curtea Constituţională din Moldova trebuie să dea o soluţie privind statutul de neutralitate permanentă al ţării, în ce măsură acest statut de neutralitate permanentă este sau nu aplicabilă în cazul în care ţara s­ar confrunta cu un pericol militar extern”.