Ce au în comun Dodon şi cu Voronin Observator

Pe de altă parte, tot el declară că grupul de trei deputaţi socialişti are de gând să rămână în opoziţie: „Noi am spus foarte clar: rămânem în opoziţie, nu dorim funcţii, însă vom fi foarte duri şi critici faţă de actuala Alianţă de guvernare.”

Dacă el are de gând să rămână în opoziţie, apoi o nouă majoritate parlamentară poate fi constituită de PLDM-PD-PCRM sau PL-PD-PCRM, sau PL-PLDM-PCRM sau PLDM-PCRM sau PLDM-PD, în cazul în care locul deputaţilor PL va fi luat de un grup de transfugi din PCRM. După alegerea preşedintelui, să vorbim despre o majoritate cu participarea PCRM înseamnă să batem apa în piuă. Chiar şi ultima variantă, cu 12-13 transfugi din PCRM e puţin probabilă. 

Nu numai pentru că pune în pericol imaginea prooccidentală a PLDM şi a AIE în general, oricâtă antipatie ar exista între Filat şi Ghimpu. Ci şi pentru că dacă ar fi existat în rândul comuniştilor un asemenea număr de deputaţi cu gândul de plecare din partid, alegerea preşedintelui le oferea un motiv serios să facă pasul acesta. Aşa că Dodon, ameţit de succesul cu Timofti, îşi dă prea multă importanţă, semănând cu broscoiul din fabula lui Ezop, care se umfla pentru a deveni taur sau buhai, vorbind mai popular. 

Cât priveşte referendumul... Una era să candidezi ca reprezentant al PCRM şi alta e să pretinzi locul lui Chirtoacă în calitatea de lider al PSRM. Deşi denumirea diferă doar cu o literă, diferenţa de pondere între aceste partide este enormă. Normal ar fi ca Dodon să-l lase pe Chirtoacă în pace, ca să poată lucra. Ca să nu aibă încă o dezamăgire că chişinăuenii îl consideră o „soluţie” expirată. 

Se pare că Dodon şi Voronin au în comun obstinaţia, încăpăţânarea de a sparge zidul cu capul.

Pe de altă parte, de ce să nu i se dea grupului Dodon funcţia de vicepreşedinte al Parlamentului, destinată opoziţiei? Ameninţarea lui Ghimpu că iese din Alianţă în acest caz este o inepţie. Îi place mai mult un vicepreşedinte PCRM?