Cazuri celebre de corupere a deputatilor moldoveni

 Despre „cumpararea“ alesilor poporului se vorbeste periodic la Chisinau, unul dintre prime cazuri, vehiculate in toamna lui 1999, a dus la demiterea Guvernului si la schimbarea cursului istoric, scrie Adevarul.

(...)

Cine este interesat in distrugerea coalitieiProcurorii nu au dezvaluit identitatea deputatului care urma sa primeasca banii, insa, intr-o inregistrare audio, este rostit numele deputatului Partidului Liberal-Reformator, Anatolie Arhire. Parlamentarul a negat implicarea sa in acest caz.

Oazu Nantoi, director de programe la Institutul de Politici Publice, califica evenimentele de vineri ca pe un soi de „teoria conspiratiei provinciala“. „Eu nu cred ca o persoana fizica sau un agent economic din Republica Moldova ar fi interesata sa plateasca astfel de sume uriase pentru a cumpara deputati“, sustine expertul, care admite ca in spate ar putea sta Moscova, scrie Adevarul.

„Este evident ca Federatia Rusa e interesata in compromiterea sanselor de integrare europeana. Pana acum, pentru realizarea acetui scop era folosita administratia separatista de la Tiraspol. Nu putem exclude si alte scenarii. Unul dintre acestea poate fi coruperea unor deputati din coalitia de guvernare, astfel incat aceasta sa piarda majoritatea in Parlament. Demiterea guvernului si provocarea de alegeri anticipate ar putea duce la situatia in care nu va avea cine semna si ratifica Acordul de Asociere cu UE“, sustine Oazu Nantoi.

In urma cu trei saptamani, doi deputati din cadrul coalitiei de guvernare au anuntat ca ar fi fost contactati de anumite persoane care le-au primis bani pentru a iesi din partidele din care fac parte si pentru a compromite procesul de integrare europeana. Atunci, liderii coalitiei au declarat ca principalul suspect ar fi controversatul om de afaceri Veaceslav Platon. In acelasi timp, Procuratura Generala, SIS si alte structuri nu au prezentat nicio dovada ca Platon ar fi anchetat pentru asemenea fapte

ISTORIC Cine, cand si pentru cat (nu) s-a vandut

In scurta istorie a Republicii Moldova au existat mai multe situatii cand s-a vehiculat ca parlamentarii au fost cumparati. Majoritatea acestor informatii au aparut in momente decisive ale istoriei tarii noastre. Din pacate, niciunul nu a fost investigat de autoritati, astfel incat sa fie scoase la iveala mecanismele de corupere si faptasii. „Adevarul“ a analizat cateva dintre cazurile ce pot fi incluse in categoria „tranzactii de vanzare/cumparare a deputatilor sau a voturilor“, noteaza Adevarul.

Demiterea Guvernului Ion Sturza

Pe 18 octombrie 1999, cinci deputati: Elena Burca, Ion Morei, Valeriu Tabunscic si Dumitru Pulber de la Blocul pentru o Moldova Democratica si Prospera (lider Dumitru Diacov) impreuna cu Anatol Dubrovschi, de la Partidul Fortelor Democratice, au anuntat formarea unui „grup parlamentar al independentilor“.

Cei cinci isi argumentau pasul prin „tendintele fatise si camuflate ale factorilor de influenta de a manipula cu voturile deputatilor, de a-i forta sa voteze contrar constiintei si convingerilor politice“. Formarea acestui grup a fost calificata drept parte a unui scenariu de demitere a Guvernului Sturza, lucru ce s-a intamplat la 9 noiembrie 1999, cu votul deputatilor comunisti, crestin-democrati si a grupului de independenti. Trei dintre cei cinci deputati au ajuns ulterior in functii importante in timpul guvernarii comuniste.

Fostul presedinte Petru Lucinschi ar fi fost protagonistul demiterii in noiembrie 1999 a Guvernului Sturza

Insasi Ion Sturza a declarat ulterior ca protagonistul acestei demisii a fost Petru Lucinschi, presedintele de atunci al Republicii Moldova, care prin diverse metode a reusit sa incropeasca o noua majoritate parlamentara.

„El se pregatea intens de un nou mandat sau de alegeri si vedea ca intre timp in jurul lui cresc alte personalitati politice care au rezultate. Si atunci cea mai simpla solutie era debarcarea guvernului. Cu orice pret, inclusiv cu cel al unei crize politice, economice, stoparea unor reforme“, sustinea fostul premier intr-un interviu pentru Radio Europa Libera.

Printre efectele demiterii Guvernului Sturza a fost stoparea mai multor reforme social-economice si periclitarea sanselor tarii de a se conecta la procesul de asociere si stabilizare din Europa de Sud-Est oferit de UE si a deschis calea pentru venirea la putere a comunistilor.

Votarea presedintelui Voronin la 4 aprilie 2005

In urma alegerilor parlamentare din 6 martie 2005, comunstii au otinut 56 de mandate, care nu erau suficiente pentru realegerea lui Vladimir Voronin in functia de presedinte al tarii si exista riscul unor alegeri parlamentare anticipate. Reprezentantii opozitiei nu au propus vreun candidat propriu la functia de sef al statului, la alegerile stabilite pentru 4 aprilie. Dar, „surpriza“! Pe 4 aprilie 2005, 11 deputati din PPCD, opt ai PDM (inclusiv Dumitru Diacov si Vlad Filat) si trei social-liberali au participat la vot, alaturi de cei 56 de membri ai fractiunii PCRM.

Doar reprezentantii AMN n-au participat, iar 5 deputati au lipsit de la sedinta. In consecinta, din cei 78 de deputati care au participat la alegerea sefului statului, 75 au votat pentru Vladimir Voronin. Realegerea lui Voronin a fost prezentata ca un rezultat al negocierilor liderului comunistilor cu liderii PPCD, PD si PSL. Acestea au fost insa intermediate de fostul congresman american John Conlan, potrivit e-democracy.md. Si-a adus contributia si presedintele roman Traian Basescu. Si in cazul „4 aprilie 2005“ s-a vehiculat ca pentru votul opozitiei cineva a platit sume de ordinul milioanelor de dolari.