Premierul Vlad Filat riscă să aibă miercuri discuții tensionate cu cancelarul german Angela Merkel, după ce Ministerul Finanțelor a descalificat doi importanți operatori economici germani în cadrul unei licitații cu privire la achiziționarea carnetelor de pașapoarte cu cip integrat. Decizia grupului de lucru de a da câștig de cauză unei companii franceze, care a propus o ofertă mai neavantajoasă, a nedumerit și Ambasada Germaniei din Chișinău, care atrage atenția că „licitaţia este și un seismograf pentru încrederea statelor membre ale UE în statul de drept al RM, iar de această încredere va depinde calea de mai departe a procesului de liberalizare a vizelor”. Mai mult, în cazul victoriei uneia dintre firmele germane, pașapoartele moldovenești s-ar fi ieftinit și astfel ar fi avut de câștigat și cetățenii RM, care, conform investigațiilor TIMPULUI, au plătit în van „pentru pașapoarte”, în anii 1996-2006, peste 400 de milioane de lei.

Am lucrat cu „Bundesdruckerei” din 1992

Primele carnete de pașapoarte pentru cetățenii RM au fost tipărite de renumita tipografie federală germană „Bundesdruckerei”, în baza unui contract semnat la Berlin, în iunie 1992, de către premierul Valeriu Muravschi. Documentul prevedea tipărirea unei cantități uriașe de cinci milioane de carnete. Suma contractului constituia 5,14 mln. USD, prețul unui carnet fiind de numai 1,02 USD. Muravschi își amintește că o parte din acești bani a fost achitată de controversatul om de afaceri canadian Boris Birștein, din contul unei datorii pe care acesta o avea față de Guvernul de la Chișinău.

„Toate fraudele s-au făcut cu acordul lui Sangheli”

Cu toate acestea, moldovenii au plătit întotdeauna sume mult mai mari pentru pașapoarte. Această afacere murdară a început în 1993, când firma „Seabeco Internațional” (SI) a lui Birștein a semnat cu autoritățile moldovene un contract de furnizare a echipamentului şi tehnologiilor speciale pentru perfectarea pașapoartelor. Aici încălcările s-au ținut lanț de la bun început. De exemplu, la 17 decembrie 1993, Guvernul Sangheli dispune printr-o hotărâre ca întreg costul utilajului să nu depășească suma de 3,5 mln. USD și să fie achitat de „Seabeco Moldova”, ca plată pentru hotelul CC (actualul „Jolly Alon”). Însă peste numai două zile, între SI și RM este semnat un acord adițional de leasing, care prevede că plata pentru utilaj se va face din buzunarele cetățenilor ajunși pe atunci la o sărăcie lucie. Conform acordului, Moldova se obligă să transfere timp de zece ani, pe orice cont bancar indicat de SI, câte 40%, mai bine zis, câte 10 USD din prețul fiecărui pașaport și 4,5 USD din prețul altor acte. Acordul mai stipulează că distribuitorul utilajului va fi firma „Supercom” din Israel, prin reprezentantul său regional „Intercomsoft”, firmă condusă de același Birștein și înregistrată în Irlanda. Peste un an, autoritățile noastre au semnat direct cu „Intercomsoft” un contract de leasing cu aceleași prevederi. Frauda a fost descoperită tot în 1996, când Garda Financiară a constatat că deja 700 mii USD din banii plătiți de moldoveni pentru echipament erau trecuți la cheltuieli, fără să diminueze datoria față de „Supercom”. Și Nicolae Bivol, fostul șef al Gărzii, ne asigură că încălcările s-au făcut cu acordul autorităţilor, fiind aprobate de Guvernul Sangheli.

Utilajul de la „Supercom” a costat numai 25 mln. lei

Reușind să afle numărul exact al pașapoartelor și actelor de identitate eliberate în RM din 1993 încoace, TIMPUL a calculat pierderile suportate de moldoveni la acea vreme. Or, până în a doua jumătate a lui 2006, când „Registru” a semnat un nou contract cu „Supercom”, moldovenii au primit 2 mln. 512 mii 224 pașapoarte, 3 mln. 98 mii 414 buletine de identitate, 740 mii 206 permise de conducere, 825 mii 748 certificate de înmatriculare și alte acte. Banii achitați de noi, chipurile, pentru utilajul de la „Supercom” se ridică la 45 mln. 634 mii 977 USD sau 456 mln. 350 mii lei, la cursul mediu de 10 lei/1 USD. Totodată, am aflat de la „Registru” că utilajul respectiv a costat numai 25 mln. 498 mii lei, suma fiind pe deplin achitată la 1 mai 2006. Un simplu calcul ne arată că, prin această schemă, conducătorii RM ne-au jefuit de cca 430 mln. 852 mii lei. Persoane influente de pe scena politică moldovenească din acei ani susțin că cel mai mult ar fi profitat din această afacere Sangheli, Petru Lucinschi și ex-directorul de la „Registru”, Vladimir Molojen. La rândul lor, Molojen și Sangheli fug de explicații, iar Lucinschi se spală pe mâini, invocând că de aceasta s-a ocupat Guvernul, adică cei trei premieri din timpul guvernării sale: Ion Ciubuc, Ion Sturza și Dumitru Braghiș…

Puteam să pierdem încă 41 mln. USD cu ajutorul lui Molojen

Acordul din 1996 cu „Intercomsoft” fusese semnat pe termen de zece ani și prevedea că va fi prelungit, dacă părţile nu vor conveni rezilierea. Din câte se știe, din acest detaliu s-a declanșat încă un scandal, care putea scurge alte zeci de milioane din RM. Ministrul Tehnologiei Informației, Pavel Filip, susține că, în martie 2005, „Supercom” i-a retras firmei „Intercomsoft” împuternicirile de reprezentare, iar în 2006 „Registru” ar fi înştiinţat cele două companii despre încetarea acordului. Nu se știe dacă Molojen, care conducea atunci „Registru”, chiar a trimis această înștiințare, căci nu există niciun act care confirmă acest lucru.

Ceea ce urmează seamănă însă mai mult cu un joc dubios care denotă o colaborare ascunsă între firma lui Birștein și Guvernul Tarlev, în scopul sustragerii ilegale a banilor din avutul statului. „Intercomsoft” a acționat în judecată Guvernul la o judecătorie din New York, deși contractul prevedea expres ca litigiile dintre părți să fie soluţionate în arbitrajul din Elveţia. În iulie 2006, Guvernul a achitat pentru serviciile unor avocați din SUA 1 mln. 637 mii USD, după care „Intercomsoft” şi-a retras acţiunea. În aprilie 2007, „Registru”, Ministerul Dezvoltării Informaţionale şi cel al Economiei au depus o acţiune la Curtea de Arbitraj Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie din RM. Procesul a durat trei ani, căci Guvernul nu putea să-şi găsească un avocat… „Intercomsoft” s-a adresat în instanța din Elveția, dar din partea Guvernului nu s-a prezentat nimeni… Pe 5 noiembrie 2010, MTIC a depus o ciudată acţiune la Judecătoria Economică din Chişinău, cerând încasarea de la „Intercomsoft” a peste 1 mln. USD cheltuiţi pentru avocaţii din SUA. Folosindu-se de această provocare, firma a depus o cerere reconvențională, iar la 13 decembrie 2011, judecătorii Colenco, Pelin şi Clim au dispus încasarea de la „Registru” în beneficiul „Intercomsoft” a 41 mln. USD. Ex-ministrul Alexandru Oleinic explică faptul că a acționat în judecată firma în urma unei solicitări de la ÎS „Registru”, condusă pe atunci de Molojen. La rândul său, Molojen ne asigură că n-a avut vreun gând ascuns. În cele din urmă, la 13 iunie 2012, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a remis cauza la rejudecare.

Astăzi, plătim la „Vouance” câte 6,24 USD pentru un pașaport

La 1 august 2006, Ministerul Economiei a permis semnarea altui contract între „Registru” şi „Supercom” pentru alți zece ani. În acea zi, fără licitație, părțile au semnat mai multe contracte, ignorând flagrant Legea cu privire la achizițiile publice. Contractele în cauză sunt acoperite de o adâncă tăcere, nimeni din responsabilii de la „Registru” nu dorește să discute despre ele. Deși utilajul de la „Supercom” era deja achitat și vicedirectorul de la „Registru”, Pavel Buceațchi, susține că din 2006 întreprinderea nu a primit alt echipament, contractul nr. 1 stipulează că firma ne va furniza utilaj pentru perfectarea pașapoartelor (foto C), fără să se indice despre ce e vorba.

Din păcate, n-am găsit toate contractele, însă în două anexe la contractul nr. 3 și nr. 4 (foto A, B) se arată că „Registru” achită și astăzi firmei „Supercom” pentru deservirea tehnică și utilizarea echipamentului adiacent câte 3,14 USD din prețul fiecărui pașaport și 0,60 USD din prețul altor acte; pentru administrarea proiectului - câte 1,73 USD (pașaport) și 0,31 (alte acte); pentru utilizarea softului - câte 0,82 USD (pașaport) și 0,14 (alte acte) și pentru utilizarea patentelor și know-how - câte 0,55 USD (pașaport) și 0,1 USD (alte acte).

Continuare: TIMPUL