Ziua limbii noastre sărbătorită diferit la Chişinău
Ziua Limbii Noastre are o semnificaţie diferită şi sărbătorită, la fel, diferit de către cetăţeni. Dacă pentru unii, ultima zi de vară poartă o încărcătură emoţională aparte, pentru alţii este un bun prilej de odihnă şi relaxare.

Pentru o bună parte din cetăţeni, ziua de 31 august poartă o încărcătură emoţională aparte. Unii consideră, însă, că sărbătoarea Limbii Noastre este oarecum umbrită.
«Of Doamne! înseamnă foarte mult. Este pâinea noastră cea de toate zielele dacă doriţi. Dar din păcate este cam amară, că ne-au otrăvit-o cu mult pelin, cu multă tâmpenie, prostie şi aşa mai departe».
«Este sărbătoare şi sărbătoare foarte mare – Ziua Limbii Române nu a limbii noastre cum se vorbeşte dar a Limbii Române şi bine că măcar în acest an, în atâţea ani de zile, s-a vorbit corect că este limba română».
Alţii consideră că limba română merită atenţie şi omagiu nu doar într-o singură zi în an. Iar ceea ce se întâmplă, de facto, nu-i mulţumeşte.
«Trebuie în fiecare zi ca limba română să fie pentru noi sărbătoare, dar trebuie să muncim pentru ea nu doar să zicem că uite venim pe 31 august şi mare lucru am făcut. Trebuie să învăţăm să comunicăm corect. Să învăţăm copiii, să învăţăm nepoţii ca să vină de fiecare dată aici».
«Respect limba, dar nu numai eu şi cei de sus trebuie să o respecte – «supermarket» nu-i cuvânt românesc».
Şi aşă unii au mers cu flori pe Aleea Clasicilor să aducă un omagiu limbii române, alţii au profitat de ziua liberă şi atmosfera de sărbătoare din centrul capitalei.
«Fericim cu sărbătoarea, ştim. E sărbătoare şi pentru noi şi pentru copii noştri şi pentru toţi moldovenii».
«Poate pentru majoritatea este sărbătoare, de sigur, dar pentru minoritate, nu».
«Noi sărbătorim „limba noastră” limba noastră, eu aşa înţeleg, deşi nu înţeleg moldoveneşte, rău înţeleg, dar ştiu că aceasta este limba noastră moldovenească, aşa?».
Şi dacă nici mai marii statului nu se pot determina care este denumirea limbii noastre, respectiv, şi unii cetăţeni s-au încurcat în iţele lingvistice.
«Ştim că-i Limba noastră. Cum care ? română – moldovenească».
- Păi cum e până la urmă ?
- Noi îi spunem moldovenească dar învăţaţii îi spun română. Nu ştim precis care-i dreptatea. Bun, vsio, mă duc eu».
Nu toţi, însă, sunt la fel de nederminaţi.
«Moldovenească – limba naturală, adevărată moldovenească. Niciun fel de limbă română nimic. Moldovenească ! Gata».
Şi aici părerile sunt împărţite. În timp ce fiecare are propria convingere referitoare la denumirea limbii, cu toţii trebuie să depăşim problemele de altă natură.
«Cred că oricum nu s-ar numi limba, esenţa nu se schimbă. Noi vorbim în aceeaşi limbă – naţională. Nu este important cum se numeşte moldovenească sau română. Consider că şi aşa în societate sunt suficiente probleme. Nu cred că se merită de a crea şi din asta o problemă».
Sărbătoarea Limbii Noastre este marcată, în Republica Moldova, de 23 de ani.


