Vinerea Mare. Cea mai neagră zi din istoria creștinătății

Cristian Bădiliță este doctor în istoria creştinismului antic al Universităţii Sorbona, specialist în literatura patristică greacă şi latină şi unul dintre coordonatorii traducerii comentate a Septuagintei. Trăiește la Paris din 1995.

Vinerea Mare este socotită de creștini cea mai neagră zi din istorie. Într-o singură zi, Iisus trece prin două, chiar trei interogatorii, în fața Marelui Preot, în fața lui Pilat și a lui Irod, dacă ținem seama de versiunea evanghelistului Luca.

Marele Preot îl întreabă: Tu ești Hristosul? Iar Iisus răspunde ferm: Eu sunt și-l veți vedea pe fiul omului - echivalentul expresiei fiul lui Dumnezeu - șezând la dreapta Tatălui și venind cu norii cerului. Acest răspuns constituie capul de acuzare din partea autorităților iudaice. Pentru ei răspunsul e o blasfemie pentru că aduce atingere la caracterul absolut al lui Dumnezeu. A te numi fiul al lui Dumnezeu înseamnă a-l coborî pe Dumnezeu la nivelul creaturilor, lucru de neconceput pentru un iudeu.

Pilat îi adresează altă întrebare: Tu ești regele iudeilor? E o întrebare politică. Iisus, însă, separă net sfera politică de cea religioasă: Împărăția mea este din altă lume.

Luca pomenește de un interogatoriu în fața lui Irod. Irod îi pune foarte multe întrebări, dar Iisus tace. Tăcerea lui Iisus în fața căpeteniilor politice e mai grăitoare decât orice justificare sau răspuns. Nu e o tăcere disprețuitoare, ci imperială. Interesantă este și reacția mulțimii.

Aceeași mulțime care îl primise în Duminica Floriilor ca pe Mesia, acum îi cere condamnarea, considerându-se trădată în așteptări.

De Paști, procuratorul roman, Pilat, avea obiceiul să elibereze un prizonier. Mulțimea nu cere eliberarea lui Iisus Hristosul, unsul lui Dumnezeu, ci a unui alt Iisus, Baraba. Și pe Baraba îl chema tot Iisus, dar acest lucru se amintește mai rar.

Interesantă această coincidență de nume a celor două personaje: Unul Iisus Hristos, Mesia antirăzboinic, celălalt un fel de haiduc care se opusese cu arma în mână puterii romane.

Pe Golgota, Iisus va fi răstignit între doi tâlhari ca rege al iudeilor. Va muri foarte repede, epuizat și de bătăile îndurate până atunci.

Crucea este un vechi simbol al Universului. Răstignirea lui Iisus este intrarea în slava Tatălui, așa cum afirmă Evanghelia după Ioan. Nu înseamnă intrarea în moarte, în nimic, în neant, ci în lumina divină a Tatălui.

Vinerea Mare este zi aliturgică, adică nu se săvârşeşte niciuna dintre cele trei Sfinte Liturghii. Ceremonia principală din această zi este scoaterea Sfântului Epitaf din altar şi aşezarea lui pe o masă în mijlocul bisericii. Din străbuni se ştie că prin scoaterea Sfântului Epitaf retrăim coborârea de pe Cruce a lui Hristos şi pregătirea Trupului Său pentru înmormântare.

Din strămoşi se spune că pe cei ce trec de trei ori pe sub Sfantul Aer nu-i doare capul, mijlocul şi salele în cursul anului, iar dacă îşi şterg ochii cu marginea epitafului nu vor suferi de dureri de ochi.

În acestă zi de vineri, seara, se cântă Prohodul şi se înconjoară biserica cu Sfântul Epitaf, care simbolizează trupul Mântuitorului. După procesiunea din jurul bisericii, Sfântul Epitaf este aşezat pe Sfânta Masă din altar, unde rămâne pănă la Înălţare. Punerea pe Sfânta Masă reprezintă punerea Domnului în mormânt, potrivit crestinortodox.ro.

La terminarea slujbei se seară din Vinerea Mare, femeile obişnuiesc să meargă la morminte, unde aprind lumânări şi-şi jelesc morţii. La sfârşitul slujbei, preotul împarte uneori florile aduse, care erau considerate a fi bune de leac. În trecut, lumea pleca acasa cu lumânările aprinse pe drum, ca să afle şi morţii de venirea zilelor mari. Aceştia ocoleau casa de trei ori şi, atunci când intrau, se închinau, făceau câte o cruce cu lumânarea aprinsă în cei patru pereţi sau doar la grinda de la intrare şi păstrau lumânarea pentru vremuri negre.

Din moşi strămoşi se crede că dacă plouă în Vinerea Mare anul va fi mânos, iar daca nu, nu va fi roditor. Unii consideră că, daca se scufundă în apă rece de trei ori în această zi, vor fi sănătoşi tot anul.

Unii obişnuiesc să afume casa cu tămâie în Vinerea Mare, înconjurând-o de trei ori, în zorii acestei zile, pentru ca gângăniile şi dihaniile să nu se apropie de casă şi de pomi, scrie crestinortodox.ro.

Iată ce nu ai voie să faci în acestă zi sfântă

În Vinerea Mare trebuie să se evite lucrările agricole, în special mersul pe câmp, semănatul sau alte activităţi asemănătoare. Această zi mai poartă şi numele de Vinerea Seacă şi asta pentru că tot ceea ce se seamănă nu rodeşte.

În acestă zi nu se sacrifică păsări sau animale, aşa că dacă doriţi să sacrificaţi un animal sau păsări pentru a avea produse din carne de Paşte, este bine să faceţi acest lucru din timp.

În Vinerea Mare este interzis spălatul. De asemenea, în această zi nu se coase şi nu se face curăţenie.

În această zi nu se merge la frizer. Cei mai superstiţioşi evită să se tundă în Vinerea Mare, deoarece se spune că le va muri cineva din familie. Cu toate acestea, există anumite zone, cum e cazul Moldovei, unde oamenii cred că vor fi feriţi de anumite afecţiuni şi boli dacă merg la frizer.