Veaceslav Negruţa: „Bugetul de stat nu poate fi subiect de tîrg”

T: Dle ministru, recent Guvernul a aprobat bugetul de stat pentru anul viitor. În ce măsură au fost afectaţi parametrii de bază ai acestuia de noul val de criză despre care se vorbeşte tot mai mult?

V.N.: Noi am avut anumite premise și anumite calcule care au stat la baza acestei construcții bugetare. Indicatorii au fost stabiliți în luna mai. Sigur, unele tendințe și circumstanțe se schimbă, luăm în calcul și aceste riscuri, dar vreau să vă spun că construcția bugetului pe anul 2013 este una realistă. Poate fi realizat chiar și în condițiile în care se încetinește ritmul de creștere economică în regiune. Sigur influența altor regiuni și a altor țări asupra Republicii Moldova este enorm de mare pentru că sîntem o economie relativ mică și relativ deschisă. Deschisă în sensul dependenţei de importuri, exporturi, dar şi de alte lucruri. Pentru a reuși este important să ţii cont nu doar de ceea ce faci tu acasă, dar şi de ceea ce se întîmplă la vecini.

Toate riscurile respective au fost luate în calcul și avem un proiect de buget bun. Nu exclud că, în luna noiembrie, vom actualiza anumiți indicatori, dar nu cred că vor fi careva efecte asupra construcției bugetare pentru anul 2013. Important este ca acele obiectivele pe care ni le-am propus, să fie realizate, să mergem înainte și atunci cu siguranță vor reuși să executăm bugetul pentru anul 2013.

T: Dacă ar fi să comparăm situaţia de acum cu cea din 2008-2009, criza este una mai puternică sau mai slabă?

V.N.: Criza este mai puternică, dar și Moldova este mai puternică și mai bine pregătită pentru a face față acestui nou val de criză. Este adevărat că politicile financiare și cele economice au fost puse în aplicare începînd cu septembrie 2009 și pînă în ziua de azi. Ele au dat un rod bun, societatea este practic pregătită pentru această criză. Noi, în pofida crizei, am recurs la anumite creșteri, inclusiv salariale, ceea ce nu s-a întîmplat în alte țări. Și de fapt această politică și această atitudine față de cetățean ne-a permis să pregătim țara și economia națională pentru a diminua un eventual efect al crizei.

T: Cum se explică că chiar şi în condiţii de criză la mai multe compartimente bugetare se înregistrează creşteri semnificative?

V.N.: Pentru că, în primul rînd, ne-am pus ca și scop să asigurăm această stabilitate financiară. De asemenea, ne-am propus să mobilizăm resursele pe intern și să nu recurgem la finanțări excepționale din exterior. Tot ce se cheltuieşte pe partea de cheltuieli la buget este rodul acumulării de venituri la buget. Există resurse interne și ele au fost mobilizate în măsura în care să ne asigure acest confort financiar la nivel de țară.

T: Unii deputaţi au înaintat deja condiţii pentru votarea bugetului de stat pentru anul viitor. Din acest punct de vedere, vă aşteptaţi la careva dificultăţi în timpul dezbaterilor în Parlament?

V.N.: Legea bugetului, fie în Republica Moldova, fie în altă țară, nu este subiectul unui tîrg - condiții pot fi doar în cazul în care este vizată exact construcția bugetară și alte probleme sau subiecte care sînt departe de buget. Noi sîntem pregătiți să aducem argumentele necesare care au stat la baza construcției bugetului pentru 2013 și să aducem contrargumente în cazul dacă va fi nevoie să protejăm această construcție bugetară. Eu nu îmi doresc și nu accept de fapt situații cînd se va rupe din acest buget și se va pierde logica și conceptul pus la baza lui. Vom fi foarte convingători și avem argumentele necesare cu care vom veni în Parlament ca să le fie clar și colegilor noștri din Parlament care a fost logica acestui buget. Nu cred că bugetul poate fi subiect al unui tîrg.

T: În cîteva luni, expiră actualul Memorandum dintre FMI şi Moldova. Ce va urma?

V.N.: Va urma un nou program de colaborare cu FMI - este primul partener în listă de mai mulți parteneri de care am avut parte pe parcursul anilor. Și, de fapt, de la această colaborare cu FMI au pornit mai multe realizări, colaborări și deschideri față de Republica Moldova. Va fi, probabil, un alt fel de program. În luna noiembrie, atunci cînd va veni misiunea FMI, vom iniția aceste discuții deja pe subiect și la temă. Atunci vom discuta cum va fi format următorul program de colaborare. Probabil, va fi iar un nou program pe trei ani, poate cu alte condiții financiare mult mai lejere și mai bune pentru Republica Moldova.

T: Dle Negruţă, sînteţi unul dintre cei mai longevivi miniştri ai Finanţelor. Trei ani, totuşi, nu e un termen scurt. Cum au fost aceşti ani pentru Dvs.?

V.N.: Am făcut un bilanț în ziua de 25 septembrie atît pe intern, cît și pe extern. Mi-am dat seama că, de cînd sînt ministru a Finanțelor în Republica Moldova,  România este deja la al patrulea ministru al Finanțelor. În Bulgaria şi în alte țări miniștri s-au schimbat mult mai des. De regulă, funcția de ministru al Finanțelor este cea mai sensibilă. La orice criză sau schimbare în Guvern, de regulă, miniștrii finanțelor sînt cei jertfiţi. Este adevărat că în acești trei ani am reușit să ne impunem. Este rezultatul muncii unui colectiv excepțional aici la Ministerul Finanțelor, dar și a echipei de la Guvern și Parlament, care a reușit să facă pași consecvenți în promovarea reformelor în domeniul finanțelor publice care au fost atît de necesare pentru a asigura stabilitatea, a elimina acel blocaj financiar, care a fost pînă în 2009. Cred că mai sînt multe lucruri de făcut, indiferent cine va fi ministru al Finanțelor într-o țară sau alta - importantă este echipa care îl înconjoară. Este un domeniu foarte complex, foarte vast. Prin munca acestor colective, acestor echipe guvernamentale, se reușește. Rezultatele și cifrele ne arată foarte clar că de la un deficit bugetar în 2009 enorm de mare (conform estimărilor -  15% din PIB), am reușit să venim cu un proiect de buget pentru anul viitor cu un deficit de doar 1,14 %. În ultimii trei ani, deficitul a fost sub nivelul celui stabilit pentru țările UE. Este o realizare, dar și un rezultat al muncii noastre.

T: Aţi putea numi cea mai mare provocare pentru Dvs. în această perioadă?

V.N.: Însăși perioada este o provocare. Este o perioadă de criză și să încerci să vii cu soluții, variante pentru a depăși o situație sau alta e o provocare. Din alt punct de vedere, o astfel de perioadă îl căleşte pe un ministru al Finanţelor, îl face mai puternic și mult mai profesionist. De fapt, te obligă să fii așa.

T: Se spune că Dvs. aţi fi unicul ministru care este văzut la birou permanent şi dimineaţa tare, şi seara tîrziu. Cum reacţionează familia Dvs., la programul de lucru infernal pe care-l aveţi?

V.N.: Încerc să nu am restanțe și la capitolul familie. Reușesc să comunic și cu soția, și cu copii. Orice clipă liberă sîntem împreună. Este adevărat că evit careva ieșiri publice, recepții și altele doar de dragul familiei, pentru a avea mai mult timp pentru ei. Am cunoscut specificul muncii la Ministerul Finanțelor încă în 1994, cînd am venit prima dată aici, și știu cum se muncește în acest Minister. De aceea am acceptat astfel de regim și astfel de program. Asta o fac zi de zi.

T: Totuşi, are un ministru de Finanţe viaţă personală? Dacă da, atunci cu ce vă ocupaţi în timpul liber?

V.N.: Sigur. Orice om are viață personală. Și vreau să spun că am multe clipe fericite în viața mea personală. Referitor la cu ce mă ocup, am zis deja că sîntem cu familia cît se poate de mult. Îmi place să lecturez și mai citesc niște cărți care sînt departe de domeniul economiei și finanțelor. Mai vizionăm și niște filme împreună. Sigur cu orice ocazie încercăm să ieșim undeva în afara Chișinăului.

T: Ce v-aţi dori să realizaţi pînă la finalul mandatului Dvs.?

V.N.: Visul meu este să văd sfîrșitul perioadei de tranziție pentru Republica Moldova, dar este încă prea departe. Pentru a vedea această finalitate, mai este mult de muncit şi aici mă refer la întreaga societate. Trebuie să avem o societate realmente democratică, o societate în care cetățeanul este pus în capul mesei. Tot ce face o instituție publică, trebuie să aibă ca și obiectiv cetățeanul. Asta îmi doresc să realizăm, iar cît va dura - vom vedea, căci depinde de atitudinea noastră, de dedicația şi de implicarea noastră, a fiecăruia în parte, dar și a întregii societăți.

Text: Oxana Mititelu