Vasile Iovu a suferit un accident; Merge în baston!

Deşi are un picior stâlcit, Vasile Iovu nu poate sta locului şi merge, ca înainte, pe la lansări de carte ori spectacole. Maestrul şi-a luat un baston, de care speră să scape în viitorul cel mai apropiat. Virtuozul naist a declarat pentru APROPO că se simte bine şi că în curând îl vom putea vedea pe scenă.

„Bine că nu-i mai rău…”

„Nu am fost la medic, deoarece situaţia nu a era chiar atât de gravă. Mi-e mai greu să mă deplasez, deoarece umblu doar sprijinit în baston. Totuşi, îi mulţumesc lui Dumnezeu că nu-i mai rău decât atât. Chiar dacă stau mai mult în casă, să ştiţi că nu pierd timpul în zadar: scriu partituri, mai studiez şi exersez la nai. Am fost şi la diferite evenimente, aşa, cu bastonul, dar în curând scap de el”, ne promite optimist maestrul.

Festival în memoria soţiei sale

În acest an a avut loc prima ediţie a festivalului organizat în memoria soţiei lui Vasile Iovu, Maria. Evenimentul a avut loc în satul de baştină a naistului, Răspopeni, r. Şoldăneşti. „Am fost preşedinte al juriului şi sunt fericit deoarece în cadrul acestuia am descoperit voci bune. Evenimentul a fost organizat la cel mai înalt nivel”, ne povesteşte Vasile Iovu.

Impresionat de satul Moldovanskoe

Şi dacă ne tot mărturisea despre evenimentele frumoase la care a luat parte în ultimii ani, am aflat că naistul a avut ocazia să vizitele şi satul Moldovanskoe, din regiunea Krasnodar. Aici locuiesc, de şase generaţii, peste 2 mii de moldoveni. Satul a fost întemeiat după războiul ruso-turc de oameni veniți din sudul Basarabiei, care, mergând trei luni prin câmpii, s-au oprit la primul deal acoperit de stejari. De la Vasile Iovu am aflat că aici se produce unul din cele mai bune vinuri din Kubani şi că în Moldovanskoe se mai întâlnesc case construite în stil tradiţional moldovenesc, vopsite în culoarea cerului, iar tinerii dansează la discotecă pe ritmuri de „O-zone” și Ion Suruceanu.
„E un sat frumos, cu oameni interesanţi, dornici de muzica noastră, de limba română. Aici s-au păstrat multe dintre datinile noastre, iar la sărbători lumea încă mai poartă straie naţionale”, ne mai mărturiseşte virtuosul naist.