Vasile Bumacov: „Nu tot ce este roşu, e rău”

T: Domnule Bumacov, în ultimele zile v-am văzut gustînd din căpşuni, roşii. Cum este anul agricol 2012? 

V.B.: A început complicat. E o consecinţa a secetei drastice din toamna trecută, care a fost mai severă decît cea din 1946, dar şi a îngheţurilor din această iarnă. Evident că acestea au creat mari probleme producătorilor agricoli. Cu toate acestea, ei s-au mobilizat, au cheltuit mai mult la fertilizare, unii au fost nevoiţi să reînsămînţeze multe suprafeţe. De aceea noi am şi venit cu unele propuneri de a-i susţine în această situaţie dificilă, dar oricum, după ce am avut aceste ploi în toată ţara, pot să spun că situaţia se ameliorează. Evident, noi nu mai putem conta pe rapiţă sau pe roadă mare la cerealiere, am în vedere la grîu. Dar necesarul pentru consumul intern îl vom avea. Speram foarte mult să avem o roadă bogată la celelalte culturi agricole.

Ne dorim ca în acest an să avem creştere în agricultură pentru că, în zona în care ne aflăm noi, este o criză acută în mai multe domenii. Vrem ca măcar agricultura să fie un domeniu car00e să susţină economia ţării ca să nu se înregistreze scăderi.

T: Ce impact va avea decizia Guvernului de a majora TVA pentru agricultori de la 8% la  20%?

V.B.: Ceea ce aţi spus este doar jumătate din ce s-a făcut. TVA nu s-a majorat pentru că diferenţa de 12% va fi rambursată producătorilor agricoli. Domnul Prim-ministru a spus foarte clar că, instituţiile care nu vor rambursa la timp TVA producătorilor agricoli, vor fi penalizate. Pentru că noi foarte uşor penalizăm producătorii agricoli cînd nu-şi îndeplinesc obligaţiunile la timp, iar statul îşi permite să nu fie punctual.

T: Ce reforme se implementează odată cu trecerea la standardele europene? Este adevărat că există riscul ca micii businessmani să dispară?

V.B.: Nu este adevărat. Reforme vom face multe, pentru că reformele se fac nu pentru a crea probleme producătorilor agricoli, ci pentru a-i ajuta şi nu numai pe ei, dar şi economia ţării. Odată ce noi aducem legislaţia ţării şi condiţiile de activitate în conformitate cu cele europene, înseamnă că trecem la un alt nivel de civilizaţie.

Cea mai complicată reformă va fi în domeniul siguranţei alimentelor. Noi ne dorim să avem acces pe piaţa de mai mult de jumătate de miliard de consumatori a UE. Este o piaţă colosală, cu mulţi bani şi ar fi păcat ca producătorii noştri să nu aibă acces la ea. Numai că această piaţă civilizată are şi cerinţe mari. Noi am reuşit acum să obţinem adoptarea legii de creare a Agenţiei de siguranţă a alimentelor. Este un domeniu foarte important, care se referă şi la produsele de origine animalieră, şi la cele de origine vegetală. Ne-am propus drept scop să implementăm standardele UE şi în întreprinderi, să avem trasabilitatea produselor alimentare ca acel care le cumpără să fie sigur de calitatea şi inofensivitatea lor.

T: Dvs. personal sînteţi mulţumit de cum funcţionează actualul Guvern?

V.B.: Mulţumirea duce la o situaţie statică, nu dinamică. Evident, nemulţumirile generează mişcări mai dinamice. Oricum, eu consider că, în ceea ce este legat de reformă, este nevoie să fim mult mai dinamici ca să reuşim să prindem trenul pentru că noi am pierdut deja mult timp. Dacă mai ratăm încă o dată această şansă europeană, eu cred că o putem rata pentru totdeauna. Modalitatea prin care noi, în Guvern, promovăm reformele, este una bună. Aş dori foarte mult să se întîmple acest lucru şi în Parlament. Evident, nu este simplu, avem divergenţe cu colegii pînă ajungem cu un proiect de lege în şedinţă plenară. Dar, totuşi, ne mişcăm într-o direcţie corectă.

T: Am observat că aveţi o relaţie destul de bună cu Premierul Vlad Filat. Nu toţi miniştrii se bucură de aşa ceva. Ce stă la baza acestei relaţii? 

V.B.: În primul rind, eu am un deosebit respect pentru profesionalismul Primului ministru. Apoi să ştiţi că sînt profesor universitar şi am lucrat în toată lumea şi, atunci cînd un demnitar de stat nu este profesionist, pentru mine e un dezastru. Faptul că, domnul Filat poate să înţeleagă din jumătate de cuvînt şi ideea, şi ce trebuie de făcut, dar şi să aprecieze corectitudinea, mă face să mă simt mai liber.

Iar relaţia ştiţi cum e! Domnul Prim-ministru este tot fecior de ţăran, aşa cum sînt şi eu. Dumnealui ţine mult la agricultură, iar cînd un Prim-ministru ţine la agricultură, e ceva semnificativ.

Dumnealui a mers şi a vizitat o seră sau altă întreprindere şi acest lucru este important pentru mine, dar şi pentru agricultori, deoarece agricultura este sectorul de bază al economiei. Din agricultură vine jumătate din exportul ţării, iar ţara nu poate exista fără export.

Dacă ministrul Bumacov mine va promova reforme strîmbe, vă asigur că relaţia cu Prim-ministrul se va schimba.

Această relaţie nu se bazează pe cumătrism sau pe altceva. Domnul Prim-ministru este un politician experimentat, dar este şi un tehnocrat. Aceste relaţii sînt bune şi durabile atîta timp cît noi ne facem datoria.

T: Ce băutură preferaţi?  Dacă ar fi să dăruiţi cîte un vin, coniac, liderilor AIE, dar şi celor din opoziţie, care ar fi acesta? 

V.B.: Acum prefer mai mult ceaiul…(rîde). Fiecare băutură are locul ei, dacă este consumată în condiţiile potrivite şi în măsură rezonabilă. Pentru mine, oricum, vinul este băutura datorită căreia ne cunoaşte lumea.

Moldova este cunoscută prin vinurile sale. În fosta Uniune Sovietică mai era cunoscută prin legume, fructe şi produse alimentare, dar, dacă vorbim de alte ţări, atunci vinurile ne fac cunoscuţi.

De aceea, eu promovez şi voi promova vinurile insistent pentru că este cea mai bună metodă de a lupta cu alcoolismul, un viciu existent în mai multe ţări. Prin interziceri nu s-a obţinut nimic, de aceea educarea şi promovarea vinurilor de calitate va rezolva uşor această problemă pentru că oamenii care se obişnuiesc cu vinurile de calitate nu se mai întorc la surogat. Vinul de calitate costă, nimeni nu îşi poate permite să bea aceste vinuri cu găleata. Vinul de calitate creează altă mentalitate şi e folosit de oamenii cu intelect mai înalt.

De fiecare dată cînd descopăr un vin deosebit în RM, mă grăbesc să mă împart cu colegii din Guvern şi din Parlament.

Nu aş vrea să dau conotaţie politică vinului, pentru că e bun şi pentru democraţi, şi pentru liberali, chiar şi pentru cei care sînt roşii pînă în măduva oaselor. Nu tot ce este roşu, e rău. Vinul roşu este bun!

T: În ce relaţie sînteţi cu ex-ministrul Agriculturii, Valeriu Cosarciuc? E supărat ca ia-ţi luat locul? 

V.B.: Eu nu i-am luat locul domnului Cosarciuc. Noi sîntem prieteni foarte vechi, dumnealui este tot inginer de profesie. Domnul Cosarciuc este un om care ţine mult la reforme şi la inovaţii. Împreună am elaborat maşini, tehnologii, le-am implementat, am colaborat. Dumnealui e cel care a propus să mă întorc în Ministerul Agriculturii. Eu am plecat de bunăvoie în 2001, cînd s-a întîmplat catastrofa care s-a întîmplat. Am avut o viaţă mult mai liniştită pînă a veni înapoi la Minister.

Evident, domnul Cosarciuc, care a muncit din greu în acest Minister şi a depus eforturi  pentru a promova reformele, a fost afectat de acea situaţie politică de atunci. Problema nu a fost profesionalismului, ci faptul că Dumnealui a fost într-o structură politică care nu şi-a calculat corect puterile. Eu aş spune că Dlui mi-a transmis funcţia, nu eu i-am luato. Sîntem în relaţii foarte bune. Eu acum discut cu domnul Cosarciuc în privinţa fondurilor europene ENPARD. Mă consult cu Dumnealui în diferite probleme. Nu pot să spun că totul este bine - avem divergenţe în privinţa subvenţionării, care domeniu să îl susţinem mai mult şi care mai puţin, pentru că avem surse limitate.

T: Continuați să studiați limba japoneză? Care este ultima expresie învățată sau expresia Dvs. preferată?

V.B.: Eu încerc să învăţ şi chineza, şi alte limbi, pentru că este plăcut atunci cînd mergi peste hotare sau vin aici oameni şi te poţi exprima în limba lor, poţi spune un proverb, o expresie.

Chiar dacă în viaţă am fost mult mai bine pregătit în domeniul matematici, fizicii, ştiinţelor şi nu m-am considerat niciodată un mare talent la învăţarea limbilor străine, totuşi, unele limbi le-am învăţat uşor. Am lucrat în Columbia şi am învăţat spaniolă, am lucrat în Timorul Occidental şi am învăţat un pic portugheza, am lucrat în California, unde am vorbit engleza etc.

Atîta timp cît Japonia este un mare donator şi susţinător al RM, ar fi  păcat să nu ştim măcar a mulţumi în limba japoneză sau să spunem la revedere. Îmi place mult expresia care se spune cînd te aşezi la masă şi, de asemenea, expresia prin care se mulţumeşte pentru masă.

Sînt expresii interesante în unele limbi care nu pot fi folosite în traducere. Noi vedem şi în rusă, şi în engleză, şi în franceză, expresii pe care e mai bine să le folosim în varianta originală.

T: Cu ce vă ocupaţi în timpul liber? Ce hobby aveţi? 

V.B.: Timpul liber este la Ministerul Agriculturii - nu am timp liber. Îmi pare foarte rău şi cineva ar putea spune că nu sînt organizat, dar nu e aşa. Pentru mine e un vis să am o sîmbătă liberă, să merg singur, fără şofer, să mă duc pe cîmpuri, pe la producători. Dar avem tradiţii foarte proaste în Moldova. Dacă e sîmbătă, avem zile de naştere, nunţi, alte sărbători, care ne fac viaţa complicată.

Acum, cînd sînt foarte multe probleme în agricultură, nici nu îndrăznesc să cer concediu, chiar dacă nu am fost niciodată pînă acum în concediu. Dacă vom reuşi să vedem cîteva reforme implementate şi vom vedea semnate cîteva acorduri, care ne vor asigura perspective europene, şi mai ales proiectul ENPARD, care va finanţa agricultura noastră din bani europeni, voi cere şi eu o săptămînă de concediu.

Cînd vii în funcţia asta, trebuie să ştii că nu vii pe mult timp. Pe mine, cînd mă întreabă cineva cum este lucrul de ministru, răspund că este greu, dar nu e pe mult timp.

Consider că, dacă aş părăsi această funcţie chiar şi în curînd, am cu ce mă  mîndri. Pot spune că am realizat ceva în timpul cît am fost în acest cabinet. Am muncit - nu am stat, am mers în toată ţara, am promovat reforme, am adus la cunoştinţa agricultorilor tehnologii care au fost ignorate zeci de ani şi din această cauză mai nu am pierdut fertilitatea solurilor noastre. Sînt şi alte aspecte dar le vom discuta cînd voi pleca de aici.

T:  Ce activități plănuiți pentru viitorul apropiat?

V.B.: Avem cîteva proiecte foarte mari pe care trebuie să le implementăm. Este vorba de piaţa angro sau de centrul agro-alimentar, care este astăzi blocat în Parlament, dar cred că va învinge raţiunea. Eu vreau ca fiecare producător să aibă acces la piaţă şi agricultorul să primească direct banii, nu prin  intermediul speculanţilor. Sper să reuşim să lansăm construcţia centrului de care am vorbit mai sus. De asemenea, trebuie să începem reforma în ştiinţa, învăţămîntul şi extensiunea în agricultură pentru că este un dezastru. Dacă nu lansăm acest lucru, el va fi tărăgănat şi vom avea un colaps în acest domeniu. Trebuie să avem o educaţie în agricultură pe măsura cerinţelor de astăzi. Educaţia se face în universităţi pentru ca rezultatul să se regăsească în invenţii.

Noi nu sîntem NASA ca să dăm miliarde pentru a elabora tehnologii cosmice. Puteţi analiza dacă banii investiţi au adus beneficii. Să nu fie cu supărare pentru nimeni, dar toţi savanţii şi profesorii nu numai predau, dar şi lucrează ca şi consultanţi în firme.

Mai sînt şi alte reforme, dar vreau să vă spun că eu am făcut multe lucruri fără a fi ministru. Uitaţi-vă Moldova e plină din bani japonezi şi asta am făcut-o chiar dacă Guvernul era împotrivă şi îmi aruncau hîrtiile în nas, îmi spuneau că nu trebuie nimic din Japonia şi că noi o să aducem ce ne trebuie din Rusia şi Belorusi! Încet-încet am promovat şi biomasa, chiar dacă rîdeau toţi. Aşa că, repet: nu e numaidecît să fiu în Ministerul Agriculturii, dar sper că, atît cît sînt aici, să reuşesc să mai promovez anumite lucruri extrem de importante.

De asemenea, aş dori să vorbesc de irigare. Am înaintat proiecte despre care nu vreau să se audă acum, dar în cazul cărora am avut şi am susţinerea Prim-ministrului. Cel mai important este atunci cînd Prim-ministrul înţelege şi promovează ideile cu adevărat importante, pentru că atunci şansa de reuşită este mul mai mare.

Cînd se va reuşi implementarea tuturor celor menţionate mai sus, Republica Moldova va arăta mult mai bine.