Vânătoarea de cauciucuri în ajun de Paști

Flăcăii înșfacă sticlele cu vin într-o mână și cauciucurile în cealaltă și țin drumul pădurii. Acolo, așteptați de o gașcă întreagă, dau foc anvelopelor puse una peste alta, care ard asemenea unui rug din povești. Doar că acest rug îi face negri ca tăciunele și îi umple de fel de fel de boli (potrivit medicilor fumul emanat de cauciucurile arse este cancerogen). În dimineța Paștelui, revin acasă lăsând în urmă  cauciucuri arse, gunoi și sticle goale de băutură, în timp ce gospodinele se întorc de la biserică cu ouă și pască sfințită. 

Pe de altă parte, oamenii mai în vârstă sunt nemulțumiți. Ar dori parcă să vadă tineretul la slujba de Înviere cu lumânări în mână înconjurând de trei ori biserica și răspunzându-i preotului ”Adevărat a Înviat”. Dar de unde. Că tinerii noștri sunt la iarbă verde chiuind și dansând pe muzica ce urlă în boxe. Nu au vreme pentru pască, cozonac și ouă. De asta se ocupă mama și bunica. Preocuparea lor e să adune cauciucuri pentru rug, chiar dacă îi paște amenda pentru poluarea aerului.