Valeriu Streleţ: „Se impune o consolidare a tuturor forţelor conaţionalilor noştri din ţară şi din afară”

 T: Cum apreciaţi cei 21 de ani de independenţă a Republicii Moldova?

V.S.: Este o scurtă şi consistentă istorie a statului nostru, caracterizată prin entuziasm şi multe aşteptări la începutul anilor 90, nostalgii animate de forţe revanşarde din interior dar şi din afară, ezitări şi erori comise de guvernările care s-au perindat pînă în prezent. Partea pozitivă a evoluţiei Republicii Moldova în această perioadă este consolidarea institutului statalităţii sale, afirmarea în lumea modernă în calitate de entitate cu toate atributele caracteristice unui stat suveran şi independent. Partea mai puţin bună a evoluţiei noastre în aceşti 21 de ani se rezumă în lipsa consecvenţei politice în vederea promovării unor vectori de politică internă şi externă, care ar fi adus cele mai bune rezultate pentru ţară şi cetăţeni. Deseori am fost foarte aproape de oportunităţi unice şi istorice după caracterul său, dar pe care le-am ratat într-un mod lamentabil.

T: Ce s-a reuşit şi ce nu s-a reuşit în această perioadă?

V.S.: La capitolul reuşite aş menţiona tranziţia la un nou model economic – economia de piaţă bazată pe relaţii de proprietate privată. Deosebit de sensibil a fost şi mai continuă să fie acest proces în agricultură, deoarece, după părerea mea, procesul de privatizare în agricultură urma să se producă în cîteva etape, fără dispersarea imediată a cotei valorice.

O altă reuşită este debarcarea de la putere a forţelor politice nostalgice şi revanşarde care au ţinut mult timp ţara într-o zonă obscură şi lipsită de perspective, dar şi afirmarea vectorului de integrare europeană drept unul dominant şi unic posibil pentru bunăstarea şi siguranţa cetăţenilor.

De asemenea, la acest capitol al reuşitelor ar fi de menţionat menţinerea pe linia de plutire în ultimii ani a economiei ţării, chiar şi făcînd abstracţie de criza economică globală şi regională.

La capitolul aş invoca degradarea nivelului de trai al cetăţenilor şi menţinerea constantă în topurile europene ale sărăciei; transformarea ţării într-un model de economie bazată pe consum şi importuri, cu un enorm deficit a balanţei comerciale; exodul masiv al celei mai calificate şi active părţi ale populaţiei, inclusiv a tinerilor, care după studii făcute la instituţii prestigioase din străinătate, nu au nici o motivaţie de a reveni acasă pentru a contribui la renaşterea ţării;

dezbinarea profundă a clasei politice şi a societăţii, persistenţa riscului de a rata repetat oportunitatea de integrare europeană graţie imaturităţii şi nivelului limitat de responsabilitate şi cultură politică atât al politicienilor cât şi al cetăţenilor.

T: Cum vedeţi viitorul ţării noastre?

V.S.: Un viitor în care se impune o consolidare a tuturor forţelor conaţionalilor noştri din ţară şi din afară pentru a corecta erorile care s-au comis, a ne debarasa definitiv de trecut şi a privi cu încredere în viitor. Un viitor în care urmează să muncim foarte mult şi raţional pentru a ne asigura un nivel minim de bunăstare, a ne respecta pe noi înşine şi a ne asigura respectul comunităţii internaţionale. Un viitor cu certitudine european, sigur şi prosper.

Oxana Mititelu