Valeriu Lazăr: „Plecarea mea din PDM ar însemna plecarea mea din politică!”

Despre evoluţia economiei, cum este pregătită ţara pentru a face faţă unui val de criză, cum decurg negocierile cu „Gazprom”, dar şi ce planuri de viitor are, Valeriu Lazăr, ministrul al Economiei, a vorbit într-un interviu acordat în exclusivitate pentru TRIBUNA.

T: Conform unui studiu al Băncii Mondiale, R. Moldova este printre statele cu cea mai mica creştere economică din CSI. Care este situaţia la acest capitol?

V.L.: Aceste statistice vizează rezultatele trimestru I. Între timp lucrurile s-au schimbat. Eu prefer să nu comparăm R. Moldova cu statele CSI, dar cu statele din regiune. De fapt, dacă e să ne referim la statistica privind ţările CSI, vom vedea că sînt ţări cu performanţe mai bune decît ale noastre. E vorba în special de ţări care sînt mai puţin dependente de situaţia din zona euro, de ţări asiatice, care mai mult depind de situaţia din China, decît de cea din UE. Noi avem o situaţie inversă şi nu zic că aceasta e o fericire pentru noi. În topul ţărilor cu performanţe economice bune veţi găsi state modelul economic al cărora depinde de evoluţia preţurilor la gazele naturale, la resurselor energetice, la alte resurse naturale. Or cu toţii ştim că noi nu facem parte de categoria acestor ţări.

Performanţa noastră economică depinde foarte mult de ce se întîmplă pe pieţele unde facem comerţ, de unde ne vin investiţiile. Or, în proporţie de 50%, este vorba de UE.În aceste condiţii, inevitabil, performanţa economică slabă de acolo se resimte şi la noi. Cu mici excepţii, mai toate țările din UE sînt în stagnare. Sînt țări care au creștere economică la nivel de plus zero și ceva, sînt și țări care sînt în minus și de aceea această dependență nu putea să nu se reflecte și asupra noastră. Dar, repet: informaţia la care vă referiţi tine de începutul anului. Eu zic că momentul cel mai greu noi l-am depășit, căci datele operative care ne vin și vizează prima jumătate de an arată o performanță mai bună. Eu rămîn încrezător că vom reuși să finalizăm anul cu o creştere economică de 2-3%.

T.: Este pregătită ţara noastră să facă faţă unui nou val de criză?

V.L.: Niciodată, nici o țară nu este suficient de pregătită să facă față unei crize economice, cu atît mai mult unei crize de anvergura celei pe care o avem. Criza este una fără precedent şi nimeni pînă acum nu a trecut niciodată prin așa ceva. Și dacă sînt țări sau grupuri de țări cu economii mult mai mature, mai solide și oricum sînt afectate, vă dați seama ce se întîmplă cu economia noastră, care poate fi comparată cu o bărcuță mică într-un ocean foarte turbulent.

R. Moldova deja înfruntă criza și, dacă observați, o face mult mai bine decît în 2008-2009. Dacă în trimestru I al anului 2009 economia Moldovei a scăzut cu 7%, acum avem creştere. Noi nici nu am încetat să avem o abordare anticriză, primul lucru pe care l-a făcut Guvernul actual acum trei ani fiind elaborarea și punerea în aplicare a unui Prorgam de stabilizare financiară și relansare economică, care este un program anticriză. Cunoaştem pericolele care vin în special din afară, vedem că aceste pericole intră în rezonanță cu dezechilibrul intern pe care l-am moștenit și ele nu dispar peste noapte. E nevoie de 10-15 ani pentru ca ele să dispară. Noi am văzut aceste vulnerabilități şi ne-am pregătit. În primul rînd am prevăzut un deficit bugetar mult mai mic și astfel ne-am asigurat. Este mai bine să-ți planifici un deficit bugetar modest și în rezultat să poţi să-l majorezi, decît să-ți faci planuri grandioase, după care să tai pe viu. Noi nu sîntem puși în situația de a tăia salarii, programe sociale. Mai mult ca atît, noi am structurat un șir întreg de programe şi proiecte de investiții publice. Fondul Rutier în premieră este în mărime de 1,2 miliarde de lei, cel ecologic - 250 milioane lei, Fondul de eficiență energetică - 100 de milioane de lei.

Eu cred că noi toți împreună sîntem mai bine pregătiți, promovăm o politică bugetară fiscală mult mai atentă, cu o prioretizare mult mai bună în ceea ce priveşte investițiile în domeniile care sînt afectate de criză. Același lucru este valabil și pentru sectorul privat. Multe întreprinderi au trecut prin faliment, au înțeles că trebuie să investească în competitivitate, în tehnologii mai noi, în oameni, într-un management mai bun. Sectorul bancar la fel s-a îmbunătăţit la capitolul evaluarea riscurilor. Consider că nu e doar meritul Guvernului, ci al tuturor celor care au învăţat lecțiile crizei din 2008-2009.

T.: Cu ce realizări vă mîndriţi în cei aproape trei ani de cînd vă aflaţi în funcţia de vicepremier, ministru al Economiei? De ce nu sînteţi mulţumit?

V.L: Cred că nu e cazul să operăm cu noţiuni gen „mîndrie”, dar pot să zic că am o anumită satisfacţie profesională de la ceea ce am reuşit să fac pînă acum. Cred că în primul rînd ne-a reuşit să structurăm şi să punem în aplicare destul de rapid acel program anticriză la care m-am referit. Dacă vă aduceţi aminte, acum trei ani aveam un deficit bugetar enorm, o mie şi una de reglementări pentru mediul de afaceri şi multe alte probleme.

O performanţă a mea personală, dar şi a actualului Guvern este că am reuşit destul de repede, în termeni record, să structurăm acel program, să-l punem în aplicare şi să avem de fapt în spate doi ani de creştere economică care a fost una record pentru toată regiunea. Toate obligaţiunile sociale Guvernul şi le-a îndeplinit! Ba mai mult ca atît, am reuşit să spargem izolarea internaţională a ţării şi să structurăm un program întreg de investiţii publice. Am reuşit să trecem prin sezonul rece al anului cu un sector energetic supraîndatorat, practic constrîns din toate părţile şi credeţi-mă că nu a fost uşor.

Cred că reformele cele mai grele pe care trebuie să le facem ţin de sectorul energetic. Practic totul este pregătit şi cred că în toamnă vom pune pe masa Guvernului o nouă Strategie energetică a Republicii Moldova. Asta mi-am propus eu împreună cu colegii de la Minister - să găsim soluţii pe termen imediat, dar şi să venim cu viziune de viitor pe termen mediu şi lung.

Un succes al nostru ţine de diversificarea şi consolidarea cadrului aferent exporturilor. Dacă observaţi acum nu se mai pune problema unde să exportăm, dar ce să exportăm. Anul trecut am avut plus 43% la performanţa exporturilor. A fost un record nu numai pentru Republica Moldova. Desigur că avem încă multe probleme, cum ar fi, spre exemplu, asigurarea infrastructurii calităţii, ceea ce ar însemna dotare cu laboratoare, preluarea standardelor avansate, fiindcă pentru a fi în linie cu cerinţele de pe pieţele de desfacere trebuie să investeşti permanent şi nu doar în tehnologii, dar şi în sistemul care certifică mărfurile şi produsele noastre. Avem încă multe de făcut. În general, eu sînt perfecţionist şi niciodată nu am satisfacţie totală, de aceea încerc să impun acelaşi dinamism şi colegilor mei.

T.: La ce etapă aţi ajuns în negocierile cu „Gazprom”? Dar a Acordului interguvernamental cu Federaţia Rusă în vederea colaborării în domeniul energetic?

V.L: Pot spune că pentru moment, în sfîrşit, a fost stabilit cadrul acestor negocieri-consultări. La cîteva săptămîni după discuţiile telefonice purtate între Premierii Vlad Filat şi Dmitri Medvedev, au fost stabilite persoanele responsabile de negocieri. Băteam pasul pe loc inclusiv şi din considerentul că, colegii noştri ruşi nu îşi determinaseră responsabilii. Acum putem spune că faza aceasta este depăşită. Am avut o primă discuţie telefonică cu ministrul Energiei al Federaţiei Ruse, Dl. Novac şi am stabilit componenţa grupurilor de negocieri. Noi ne-am luat angajamentul să venim cu proiectul acestui acord, am muncit două săptămîni la nivel de experţi şi chiar zilele trecute am transmis Guvernului, pentru ultimele consultări, proiectul Acordului interguvernamental dintre Moldova şi Federaţia Rusă, unde ne-am străduit să trecem în revistă toate aşteptările noastre în ceea ce vizează colaborarea în domeniul energetic, dar şi viziunea noastre vis-a-vis de soluţionarea problemei datoriilor pe care le avem pentru gazul natural consumat. De asemenea, în proiect este inclusă şi viziunea noastră privind asigurarea cu gaze natural a R. Moldova în viitor, inclusiv a regiunii din stînga Nistrului. Ne propunem ca în luna septembrie, atunci cînd vom avea prima reacţie din partea Federaţiei Ruse, să trecem la discuţii concrete pe proiectul acordului. Cel puţin noi ne propunem ca în acest an să finalizăm aceste negocieri. De asemenea, ne dorim ca, în paralel, să desfăşurăm negocieri la nivel de doi operatori economici – „Gazprom” şi „Moldova Gaz”. Eu îmi doresc să intrăm în anul 2013 cu claritate pentru noi, pentru operatorii economici, pentru populaţie. Sînt sigur că avem maturitatea şi capacitatea necesară de a negocia şi a proteja interesele R. Moldova.

T.: Cum aţi ajuns în PDM? Este PDM partidul care corespunde valorilor Dvs.?

V.L.: Nu pot spune că am ajuns în PDM întîmplător. Dar, dacă cineva la începutul anului 2009, mi-ar fi spus că voi face parte dintr-un partid politic şi mă voi avînta în această luptă politică, eu nu aş fi crezut! A fost pînă la urmă un joc de circumstanţe, iar factorul cel mai important a fost că am fost cooptat în noua echipă a PDM care se forma în jurul lui Marian Lupu. Dacă e să vă răspund direct la întrebare, pot spune că am ajuns în partid împreună cu Marian Lupu şi cu alţi colegi, prieteni. PDM este formaţiunea cea mai apropiată modelului pe care îl văd eu. În primul rînd, este un partid cu tradiţii, unul din cele mai vechi şi mă bucură faptul că PDM, către momentul venirii noastre, a trecut şi prin momente de glorie, dar şi mai puţin plăcute. Aşa că este un partid călit, trecute prin lupte politice. Am un motto de care mă conduc nu doar în procesul politic, dar în general în viaţă: „Puternici nu sînt cei care nu sînt bătuţi - puternici sînt cei care sînt bătuţi şi le ajunge voinţă şi curaj să se ridice şi să meargă mai departe”. De aceea mi s-a părut că PDM cu oamenii săi, dar şi cu cei care au venit mai apoi, reprezintă o formulă reuşită. Nu există partide ideale, dar, în viziunea mea, PDM este partidul care cel mai mult corespunde aşteptărilor mele vis-a -vis de ceea ce ar trebui să însemne o echipă politică.

T.: Prim-vicepreşedintele, PDM Vlad Plahotniuc a anunţat că vicepreşedinţii PDM nu vor mai putea fi membri ai Cabinetului de Miniştri. Dvs. ce credeţi despre această iniţiativă?

V.L.: Este o iniţiativă, nu este o decizie. Cred că nu s-a înţeles prea corect mesajul. Este o iniţiativă şi ea are dreptul la viaţă, ea este discutată în cadrul partidului. Nu s-a luat o decizie, deoarece inevitabil iniţiativa are avantaje şi dezavantaje. Deciziile politice niciodată nu sînt sterile, nu pot fi rupte de contextul politic concret şi, de aceea, noi am decis că ne luăm tema pe acasă şi să discutăm această iniţiativă. Cred că la una din următoarele noastre întîlniri va fi luată o decizie. Dar să nu ne grăbim. Noi considerăm că orice iniţiativă care vine din partea colegilor are dreptul la viaţă, dar ea trebuie expertizată, trecută prin cap şi prin suflet.

T.: Totuşi, dacă va fi să alegeţi între a fi vicepreşedinte al PDM sau membru al Guvernului, ce aţi alege?

V.L.: Nu zic că sînt un nonconformist total, dar, atunci cînd am de ales între două opţiuni, o aleg pe a treia. Răspunsul la această întrebare nu poate fi unul univoc. Vă spuneam că eu încerc să fiu util şi atunci cînd iau anumite decizii o fac într-un context concret. Nu pot să vă spun direct ce aş face, pentru că s-ar putea întîmpla să fiu în această situaţie peste doi ani zile. Sper să nu apară această situaţie mai devreme.

Revenind la întrebarea anterioară, pot să vă spun că PDM a decis că, chiar dacă iniţiativa colegului nostru Vlad Plahotniuc va primi avizul pozitiv al organelor executive ale formaţiunii, ea va viza următorul ciclu electoral. Iar dacă va apărea mai devreme această situaţie, atunci va trebui de pus pe cîntar toate argumentele. Pentru mine e important să merg acolo unde voi fi mai util. Aşa că depinde de conjunctura politică şi de cea economică. Nu pot să vă dau un răspuns în avans. Dacă la momentul respectiv voi crede că mi-am făcut datoria în Guvern şi voi fi mai util în partid, atunci voi merge acolo. Este un lucru interesant, relativ nou pentru mine.

T.: În ce relaţii cu conducerea PDM şi nemijlocit cu Vlad Plahotniuc?

V.L: Conducerea PDM înseamnă foarte multă lume bună, cel puţin Preşedintele, Prim-vicepreşedintele, Preşedintele de onoare şi noi cei şapte vicepreşedinţi. Eu sînt un om de echipă şi chiar dacă cu unii din colegi am avut relaţii prieteneşti, foarte apropiate, am observat că în politică şi într-o echipă trebuie să fii echidistant, să ai relaţii pur colegiale, să nu încerci să te apropii mai tare decît trebuie, fiindcă atunci dezechilibrezi lucrurile. Nu e un secret pentru nimeni că de mai mulţi ani de zile eu şi Marian Lupu am fost şi sîntem prieteni. Pe Vlad Plahotniuc l-am cunoscut mai tîrziu. Cu el zic că sîntem coechiperi buni, sîntem diferiţi ca şi profil, ca şi comportament, dar noi am reuşit organic să facem echipă. Nu trebuie să-ţi impui prietenia în raport cu altcineva pentru că face rău. Vlad Plahotniuc este o persoană foarte dinamică. Pînă la venirea lui în PDM să ştiţi că eu eram considerat cel mai dinamic, dar trebuie să vă mărturisesc că, în raport cu capacitatea şi dinamismul lui, eu sînt încă un începător.

T.: Ce ar putea să vă determine să renunţaţi la formaţiunea din care faceţi parte?

V.L.: Multe, dar pentru mine plecarea din PDM ar însemna plecarea din politică. Am intrat într-un partid politic foarte tîrziu, comparabil cu alţii. De fapt, PDM este prima formaţiune politică la care am aderat suficient de matur ca şi experienţă de viaţă şi ca şi experienţă profesională. Atunci cînd voi simţi că nu mai sîntem o echipă, dacă va dispărea acel spirit de echipă, dacă voi avea sentimentul că nu mai particip, aşa cum sînt obişniut, în procesul de luare a deciziilor, dacă va fi mai puţină colegialitate, voi pleca. Acum nu văd premise pentru aşa ceva. Partidele politice sînt, în sensul bun al cuvîntului, nişte „găşti”. Acolo merg oameni care gîndesc la fel, chiar dacă sînt diferiţi.

T.: Care sînt pasiunile ministrului Economiei, Valeriu Lazăr?

V.L: Pasiuni sînt multe, acum însă mai puţin timp îmi rămîne pentru acestea. Cred că nu am să spun nimic original dacă am să zic că îmi place lectura. Pe noptiera din dormitor am un stiv întreg de cărţi, pe care le tot colectez şi ele îşi aşteaptă rîndul să fie citite. Citesc mult. De mic copil am o pasiune pentru lectură şi cred că lecturarea unei cărţi interesante niciodată nu va fi substituită cu altă sursă de informaţie. Cînd citeşti o carte, revii, meditezi. Este regretabil că, în ziua de astăzi, copiii au alte preocupări. Sînt un adept al unui mod activ de viaţă. Chiar şi la odihnă îmi place să fiu activ. Îmi place să merg cu familia cu automobilul, să vedem locuri noi. Regret că acord foarte puţin timp istoriei familiei. Cunosc cu ce se ocupa familia mea de şapte generaţii, cine au fost. Din păcate, acum studierea istoriei familiei mele stă pe linie moartă, dar să ştiţi că aceasta este o pasiune foarte mare pentru mine şi o transmit şi copiilor, pentru că ea captivează. Am reuşit să stabilim cu specialiştii arborele genealogic pînă la sec. XVII.

T.: Povestiţi-ne despre familia Dvs.?

V.L.: Familia Lazăr are un cult al său. Am preluat asta de la familiile din care provenim, căci, cu soţia, sîntem de baştină din aceeaşi localitate. Atunci cînd dispare totul, rămîne familia. Asta am înţeles-o de nenumărate ori, fiindcă cariera mea profesională, cu atît mai mult cea politică, sînt nişte lucruri efemere. Încercăm să construim pentru copii noştri acelaşi model de familie care l-am văzut noi, bazat pe stimă reciprocă, prietenie, deschidere. La noi totul se discută deschis. Încerc să-mi feresc familia de ochii lumi, deşi nu prea îmi reuşeşte pentru că şi eu, şi soţia mea sîntem persoane publice. Totuşi, ne dorim ca cel puţin copii să fie protejaţi de ochii lumii.

T.: Ce planuri de viitor aveţi?

V.L.: Măreţe. Glumesc. Încercăm să ne trăim viaţa din plin.

Text: Oxana Mititelu